O durere de maxilar poate fi un semn de infarct miocardic, inclusiv fără durere în piept. De cele mai multe ori, disconfortul din această zonă are o cauză dentară, musculară sau articulară. Totuși, există situații în care sursa durerii este inima, iar întârzierea evaluării poate avea consecințe grave.
Un indiciu important este legătura cu efortul: te doare maxilarul când urci scările, mergi repede sau cari greutăți, iar durerea se ameliorează când te oprești? Acest tipar poate sugera ischemie miocardică. Nu este însă o regulă absolută: în infarct, simptomele pot apărea și în repaus.
Dacă durerea este nouă, puternică sau persistentă ori se însoțește de lipsă de aer, transpirații reci, greață, slăbiciune accentuată sau presiune în piept, sună imediat la 112. Nu aștepta să treacă 15 minute.
Poate să te doară maxilarul de la inimă?
Da. Fenomenul se numește durere referită: semnalele dureroase care pornesc din inimă sunt procesate de sistemul nervos prin circuite ce se suprapun parțial cu cele ale altor regiuni. Creierul poate interpreta disconfortul ca provenind din gât, mandibulă, umăr, braț sau spate.

În ischemia miocardică, mușchiul inimii primește prea puțin sânge și oxigen în raport cu necesarul său. Durerea nu trebuie să se localizeze obligatoriu în piept. Poate fi percepută ca presiune, strângere, arsură sau disconfort difuz în zona inferioară a feței.
Ghidul european ESC din 2023 include explicit durerea de gât sau maxilar printre simptomele echivalente disconfortului toracic în sindroamele coronariene acute. Ghidul recomandă și evitarea etichetei „atipic”, care poate duce la subestimarea simptomelor.
Important: localizarea nu stabilește diagnosticul. O durere de maxilar pe partea stângă nu înseamnă automat infarct; nici durerea pe dreapta nu îl exclude.
Un caz din cabinet: când o problemă aparent dentară a dus la montarea unui stent
O pacientă de 58 de ani, cu hipertensiune și diabet, s-a prezentat inițial la stomatolog pentru o durere surdă în mandibula inferioară, pe partea stângă. Simptomul apăruse de trei zile.
Detaliul care a schimbat totul nu a fost locul durerii, ci momentul apariției: o simțea când urca scările, iar după câteva minute de repaus dispărea.
Examinarea stomatologică nu a identificat o cauză dentară. Medicul stomatolog a observat legătura cu efortul și a îndrumat pacienta direct la camera de gardă.
Electrocardiograma și troponina au confirmat un sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment ST. Coronarografia a evidențiat o stenoză critică a arterei circumflexe. Pacienta a beneficiat de implantarea unui stent și a fost externată după patru zile.
Acesta este un caz clinic personal. Nu demonstrează că orice durere mandibulară este cardiacă. Arată de ce trebuie luat în serios un simptom care se repetă la efort, chiar dacă pare să provină de la dinți.
Cum deosebești durerea de maxilar de la inimă de o problemă dentară?
Nu există un test sigur pe care să îl faci singur acasă. Unele indicii sunt totuși utile pentru a înțelege de ce medicul poate recomanda o evaluare cardiologică.

| Ce observi | Sugerează mai frecvent o cauză locală | Poate sugera o cauză cardiacă |
|---|---|---|
| Când apare | La mestecat, deschiderea gurii, contact cu rece sau cald | La efort, frig, stres; uneori și în repaus |
| Cum se simte | Durere într-un dinte, pulsație, sensibilitate locală | Presiune, strângere, arsură sau disconfort difuz |
| Ce o modifică | Apăsarea pe dinte sau mișcarea maxilarului | Oprirea efortului poate ameliora angina |
| Ce alte semne apar | Umflătură, sensibilitate dentară, pocnituri articulare | Transpirații reci, greață, lipsă de aer, slăbiciune |
Aceste diferențe sunt orientative, nu reguli de excludere. O persoană poate avea concomitent o problemă dentară și o afecțiune cardiacă.
Dacă durerea apare când urci scările
O durere de maxilar la efort care revine într-un mod asemănător și cedează la repaus ridică suspiciunea de angină pectorală. La efort, inima solicită mai mult oxigen; dacă o arteră coronară este îngustată, poate apărea ischemia.
Acest tipar merită evaluare medicală promptă. Spre deosebire de alte forme de durere în piept, durerea cardiacă resimțită în maxilar poate face mai dificilă recunoașterea problemei. Dacă durerea este recent instalată, se agravează, apare la eforturi tot mai mici sau în repaus, poate semnala un sindrom coronarian acut și necesită evaluare de urgență, nu o programare obișnuită.
Dacă te doare doar partea stângă sau dreaptă
Durerea cardiacă poate fi percepută în mandibula stângă, în dreapta sau bilateral. Nu există o parte care să confirme ori să excludă infarctul. Mai importante sunt contextul, durata, simptomele asociate și factorii de risc.
Dacă te doare când mesteci sau deschizi gura
O durere bine localizată, agravată de masticație, sensibilitatea la rece/cald sau o umflătură sugerează mai frecvent o cauză dentară. Pocniturile articulației, limitarea deschiderii gurii și durerea mușchilor masticatori pot indica disfuncție temporomandibulară sau bruxism.
Totuși, nu amâna evaluarea de urgență dacă apar și semne sugestive de infarct.
Alte cauze ale durerii de maxilar pe care trebuie să le cunoști
Afecțiunile dentare – carii profunde, pulpită, abcese sau molari de minte incluși – pot produce durere localizată și sensibilitate la masticație.
Disfuncția articulației temporomandibulare poate provoca durere la deschiderea gurii, pocnituri sau blocarea maxilarului. Bruxismul poate determina dureri musculare, adesea dimineața.
Nevralgia de trigemen produce de obicei episoade scurte, foarte intense, asemănătoare unor șocuri electrice. Sinuzita, afecțiunile urechii și problemele glandelor salivare pot genera dureri resimțite în regiunea maxilarului.
O cauză care nu trebuie ratată este arterita cu celule gigante. La persoane de peste 50 de ani, durerea sau oboseala mandibulei în timpul mestecatului, mai ales alături de o cefalee nouă, sensibilitatea scalpului sau tulburări de vedere, impune evaluare urgentă din cauza riscului de pierdere a vederii.
Infecțiile dentare severe, cu umflarea rapidă a feței, febră și dificultăți la înghițire ori respirație, reprezintă de asemenea urgențe.
Cine poate avea infarct fără durere evidentă în piept?
Durerea sau presiunea toracică rămâne un simptom frecvent al infarctului atât la femei, cât și la bărbați. Dar unele persoane se prezintă cu manifestări mai greu de recunoscut.
Femeile pot raporta, alături de disconfortul toracic sau în locul lui, durere de gât ori maxilar, greață, oboseală sau dureri de spate. Studiile privind diferențele dintre sexe arată suprapuneri importante; simptomele nu trebuie împărțite rigid în „feminine” și „masculine”.
Studiul VIRGO, realizat la pacienți tineri cu infarct, a arătat că femeile au raportat mai des multiple simptome asociate și că unele dintre ele au întâmpinat dificultăți în recunoașterea semnelor înainte de diagnostic. Pentru mai multe detalii despre manifestările infarctului la femei, am explicat separat de ce unele semne pot fi confundate cu oboseala sau cu o problemă digestivă.
Persoanele cu diabet pot percepe diferit durerea, inclusiv din cauza neuropatiei autonome. Vârstnicii și pacienții cu boală renală cronică pot avea manifestări mai puțin evidente sau un risc cardiovascular crescut.
Hipertensiunea, fumatul, colesterolul crescut, antecedentele familiale și boala coronariană cunoscută cresc suspiciunea. Totuși, absența acestor factori nu exclude un infarct. Chiar și un colesterol aparent normal trebuie interpretat împreună cu ceilalți factori de risc.
Când durerea de maxilar înseamnă că trebuie să suni la 112

Sună imediat la 112 dacă durerea de maxilar este nouă și sugerează o posibilă problemă cardiacă, mai ales când:
- apare împreună cu presiune sau durere în piept;
- se asociază cu lipsă de aer, transpirații reci, greață sau vărsături;
- apar amețeală severă, leșin, paloare sau slăbiciune bruscă;
- disconfortul este puternic, persistent, revine în repaus sau se agravează;
- ai boală coronariană cunoscută și simptomele sunt noi ori diferite de cele obișnuite.
Nu aștepta să treacă 15 minute. Durerea prelungită și episoadele repetate sunt semnale de alarmă, dar un infarct poate necesita ajutor și înainte de acest interval.
Nu conduce singur la spital. Nu lua antiinflamatoare ca să „testezi” dacă durerea trece. Nitroglicerina nu este un test diagnostic; folosește-o doar dacă ți-a fost prescrisă, conform indicațiilor primite, fără să întârzii apelul de urgență.
Ce investigații arată dacă durerea de mandibulă este de origine cardiacă?
În suspiciunea de sindrom coronarian acut, electrocardiograma (EKG) trebuie efectuată rapid. Ghidul ESC recomandă obținerea și interpretarea ei în primele 10 minute de la primul contact medical. Un EKG inițial normal nu exclude infarctul.
Troponina cardiacă de înaltă sensibilitate poate identifica leziunea miocardică. În funcție de momentul apariției simptomelor, sunt necesare uneori determinări repetate. Diagnosticul nu se stabilește dintr-o singură valoare, izolată de context.
Ecocardiografia poate evalua funcția inimii și modificările de contracție. La pacienții stabili, în funcție de probabilitatea bolii coronariene, medicul poate recomanda angio-CT coronarian sau investigații funcționale pentru ischemie.
Coronarografia vizualizează arterele coronare și poate permite, atunci când este indicat, angioplastia cu stent. În sindroamele coronariene acute, momentul procedurii depinde de tipul evenimentului și de riscul pacientului, conform recomandărilor ESC.
Uneori, la un pacient cu infarct, coronarografia nu evidențiază stenoze obstructive semnificative. Această situație poate necesita evaluare pentru MINOCA și investigații suplimentare, inclusiv RMN cardiac, pentru identificarea mecanismului.
Tratamentul nu vizează maxilarul, ci cauza durerii
Dacă diagnosticul este un infarct, tratamentul urmărește limitarea leziunii miocardice și, când este necesar, restabilirea fluxului de sânge prin artera afectată. Acesta poate include angioplastie coronariană, tratament antitrombotic și alte medicamente stabilite de echipa medicală.
În angina asociată bolii coronariene cronice, abordarea include controlul factorilor de risc, medicamente antianginoase și, pentru anumite situații, revascularizare. Nu orice îngustare coronariană necesită stent. Pentru pacienții care au trecut printr-o astfel de intervenție, recuperarea și viața după montarea unui stent presupun și respectarea tratamentului recomandat.
Dacă diagnosticul este dentar, articular sau neurologic, tratamentul este complet diferit. Tocmai de aceea, calmarea durerii fără identificarea cauzei nu este o soluție sigură.
Ce le recomand pacienților care nu știu de unde vine durerea
Cel mai util detaliu pe care îl poți observa este relația dintre durere și efort. Dacă te doare maxilarul când urci scările și disconfortul cedează când te oprești, spune-i medicului exact acest lucru.
Nu presupune însă că o durere apărută în repaus este inofensivă. Un infarct poate avea manifestări diferite, iar lipsa durerii în piept nu oferă siguranță.
Cazul pacientei de 58 de ani arată valoarea colaborării dintre specialități: medicul stomatolog a recunoscut un indiciu cardiovascular și a trimis pacienta la timp pentru investigații.
Dacă ai simptome sugestive de infarct, sună la 112. Pentru simptome stabile, deja evaluate ca neurgente, dar care necesită clarificarea riscului cardiovascular, poți solicita o consultație cardiologică în Brașov.
*Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. La orice durere care apare la efort și cedează la repaus, indiferent de localizare, programează-te la o consultație de cardiologie.*
Programează-te acum și ai grijă de inima ta!
Durerea de maxilar poate fi singurul simptom al unui infarct?
Da. Este posibil ca disconfortul mandibular să fie simptomul predominant, fără durere toracică evidentă. Nu este prezentarea cea mai frecventă, dar trebuie luată în calcul când contextul sugerează ischemie.
Durerea de maxilar pe partea stângă este mai periculoasă?
Nu se poate stabili gravitatea după partea afectată. O cauză cardiacă este posibilă pe stânga, pe dreapta sau bilateral.
Dacă mă doare maxilarul doar când urc scările, ce înseamnă?
Poate sugera angină, mai ales dacă simptomul se repetă și dispare la repaus. Dacă este nou sau se agravează, solicită evaluare medicală urgentă.
Cum deosebesc durerea de măsea de cea de la inimă?
Durerea dentară se asociază frecvent cu sensibilitate locală, masticație sau temperatură. Durerea cardiacă poate avea legătură cu efortul și simptome precum greață, transpirații sau lipsă de aer. Aceste indicii nu înlocuiesc diagnosticul.
Poate infarctul să provoace durere de maxilar pe dreapta?
Da. Localizarea pe dreapta nu exclude o cauză cardiacă.
Ce fac dacă stomatologul nu găsește nicio problemă?
Dacă durerea apare la efort, este nouă sau se agravează, este necesară evaluare medicală promptă. Dacă apar semne de infarct, sună la 112.
Durerea de maxilar care mă trezește noaptea este cardiacă?
Nu obligatoriu. Poate avea cauze dentare sau musculare, dar durerea nouă, persistentă ori asociată cu alte simptome cardiace necesită evaluare urgentă.
Dacă durerea trece după nitroglicerină, înseamnă că este de la inimă?
Nu. Răspunsul la nitroglicerină nu confirmă diagnosticul și nu trebuie folosit ca test acasă.
Un EKG normal exclude infarctul?
Nu. Pot fi necesare EKG-uri repetate, troponine și alte investigații, în funcție de simptome și de evaluarea medicală.
