Infarctul la femei: simptomele care sunt confundate prea des cu stresul sau oboseala

În cabinet, una dintre cele mai periculoase situații nu este întotdeauna infarctul cu durere intensă în piept. Acela ridică imediat suspiciuni și, de cele mai multe ori, pacientul ajunge rapid la spital.

Mai dificil de recunoscut este infarctul la femei, care poate debuta cu manifestări aparent banale: o oboseală neobișnuită, greață, lipsă de aer sau o senzație vagă de presiune în piept. Tocmai aceste simptome pot întârzia diagnosticul și tratamentul, crescând riscul de complicații.

De-a lungul anilor, am întâlnit paciente care au venit la consultație convinse că problema lor este digestivă, hormonală sau cauzată de stres. Unele au pus oboseala pe seama menopauzei, iar altele au considerat că disconfortul dintre omoplați provine de la coloana vertebrală. În realitate, investigațiile au arătat că inima era cea care transmitea semnalul de alarmă.

Acest articol nu înlocuiește materialul meu dedicat infarctului miocardic în general. Aici ne vom concentra asupra unui aspect mult mai puțin discutat: de ce infarctul la femei poate avea simptome diferite, de ce este uneori diagnosticat mai târziu și ce ar trebui să știe fiecare femeie pentru a solicita ajutor la timp.

De ce infarctul se manifestă diferit la femei?

Ani la rând, majoritatea studiilor cardiovasculare au inclus în principal bărbați. Din acest motiv, imaginea „clasică” a infarctului – durere puternică în piept care iradiază în brațul stâng – a fost construită în jurul manifestărilor întâlnite mai frecvent la sexul masculin.

Astăzi știm că lucrurile sunt mai complexe.

Femeile pot avea aceeași durere toracică tipică, însă prezintă mai des și simptome considerate atipice, care pot induce în eroare atât pacienta, cât și personalul medical.

Există mai multe explicații.

Vasele mici ale inimii pot fi afectate

La multe femei, mai ales înainte de vârsta înaintată, afectarea nu apare exclusiv la nivelul arterelor coronare mari.

Poate exista o disfuncție a vaselor mici, fenomen cunoscut sub numele de boală coronariană microvasculară. În aceste situații, reducerea fluxului de sânge către mușchiul inimii poate produce simptome importante chiar și atunci când arterele principale nu prezintă îngustări severe.

Această particularitate explică de ce unele paciente continuă să acuze dureri sugestive pentru ischemie, deși coronarografia nu evidențiază leziuni semnificative.

Rolul hormonilor

Până la menopauză, estrogenii exercită un efect protector asupra sistemului cardiovascular.

După scăderea nivelului acestor hormoni, riscul cardiovascular începe să crească progresiv, apropiindu-se de cel al bărbaților.

Acesta este unul dintre motivele pentru care incidența infarctului crește după menopauză.

Totuși, este important de subliniat că infarctul poate apărea și la femei tinere, inclusiv în lipsa colesterolului crescut sau a aterosclerozei clasice.

Există mecanisme diferite de producere a infarctului

La femei întâlnim mai frecvent anumite mecanisme particulare, precum:

• spasmul arterelor coronare;
• boala coronariană microvasculară;
• disecția spontană de arteră coronară (SCAD).

Aceste situații necesită o abordare diferită și reprezintă una dintre explicațiile pentru care infarctul feminin poate fi mai dificil de diagnosticat.

Simptomele infarctului la femei care sunt ignorate cel mai des

Nu toate pacientele descriu o durere intensă în piept.

În multe situații, manifestările sunt discrete și apar treptat.

Cele mai frecvente simptome pe care le întâlnesc sunt:

Important este că niciun simptom, luat separat, nu confirmă existența unui infarct. Totuși, atunci când apar brusc, sunt intense sau se asociază între ele, evaluarea medicală nu trebuie amânată.

Cinci simptome pe care multe femei le pun pe seama altor probleme

Oboseala care apare din senin

Foarte multe paciente descriu o stare de epuizare profundă cu una sau două zile înainte de infarct.

Nu este oboseala obișnuită de la sfârșitul unei zile solicitante, ci senzația că activitățile simple devin dificil de realizat.

Greața și disconfortul abdominal

Uneori, infarctul este confundat cu o indigestie.

Pacienta poate avea greață, senzație de balonare, arsuri epigastrice sau chiar vărsături, fără să suspecteze o problemă cardiacă.

Acest tip de prezentare este mai frecvent întâlnit la femei decât la bărbați.

Durerea dintre omoplați

Disconfortul localizat între omoplați sau în partea superioară a spatelui este adesea atribuit coloanei vertebrale sau contracturilor musculare.

Totuși, în anumite situații, poate reprezenta forma în care se manifestă ischemia cardiacă.

Durerea în mandibulă sau în gât

Unele paciente nu acuză aproape deloc durere toracică.

În schimb, descriu o durere difuză în mandibulă, gât sau chiar la nivelul urechii.

Această localizare aparent neobișnuită poate întârzia diagnosticul dacă nu este interpretată în contextul clinic.

Lipsa de aer

Dispneea poate reprezenta simptomul dominant.

Uneori apare chiar înaintea durerii toracice sau în absența acesteia și este însoțită de anxietate, transpirații reci și slăbiciune accentuată.

De ce diagnosticul de infarct este întârziat mai des la femei?

În ultimii ani s-a discutat tot mai mult despre diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește bolile cardiovasculare. Una dintre cele mai importante concluzii este că femeile ajung, în medie, mai târziu la diagnostic și tratament atunci când suferă un infarct miocardic.

Motivele sunt multiple.

În primul rând, simptomele sunt adesea mai puțin specifice. O femeie care se prezintă la camera de gardă cu greață, oboseală intensă sau dureri între omoplați nu este întotdeauna încadrată imediat ca posibil pacient cu sindrom coronarian acut.

În al doilea rând, multe paciente își minimizează singure simptomele. Am auzit frecvent expresii precum:

• „Probabil este stres.”
• „Cred că am mâncat ceva care nu mi-a priit.”
• „Este doar menopauza.”
• „Poate am dormit într-o poziție greșită.”

Aceste interpretări pot întârzia prezentarea la spital exact în perioada în care tratamentul este cel mai eficient.

Există și un alt aspect important: femeile continuă adesea activitățile zilnice chiar și atunci când nu se simt bine, punând pe primul loc familia sau serviciul. Din păcate, inima nu așteaptă terminarea programului de lucru.

Există factori de risc care sunt specifici femeilor?

Pe lângă hipertensiune arterială, diabet, colesterol crescut și fumat, există factori de risc cardiovascular care apar exclusiv sau predominant la femei și care merită discutați în timpul consultației.

Preeclampsia și hipertensiunea din timpul sarcinii

O sarcină complicată prin preeclampsie nu reprezintă doar o problemă obstetricală.

Astăzi știm că femeile care au avut preeclampsie prezintă un risc mai mare de hipertensiune arterială, boală coronariană și accident vascular cerebral în următorii ani.

Acest antecedent trebuie menționat întotdeauna la consultația cardiologică, chiar dacă sarcina a avut loc cu zeci de ani în urmă.

Diabetul gestațional

Diabetul apărut în timpul sarcinii poate dispărea după naștere, însă lasă în urmă un risc cardiovascular mai mare.

Aceste paciente dezvoltă mai frecvent diabet zaharat de tip 2 și prezintă un risc crescut de ateroscleroză pe termen lung.

Menopauza precoce

Femeile care intră la menopauză înainte de vârsta de 40 de ani pierd mai devreme efectul protector al estrogenilor.

Acest lucru favorizează apariția hipertensiunii arteriale, modificărilor profilului lipidic și bolii coronariene.

Sindromul ovarelor polichistice (SOP)

Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu rezistență la insulină, exces ponderal, dislipidemie și inflamație cronică.

Toate acestea contribuie la creșterea riscului cardiovascular încă din deceniile trei și patru de viață.

Bolile autoimune

Afecțiuni precum lupusul eritematos sistemic sau artrita reumatoidă apar mai frecvent la femei și accelerează procesul de ateroscleroză.

În aceste situații, evaluarea cardiologică periodică este cu atât mai importantă.

SCAD – infarctul care poate apărea la femei tinere fără colesterol crescut

Una dintre cele mai interesante și mai puțin cunoscute cauze de infarct este disecția spontană de arteră coronară (SCAD).

Spre deosebire de infarctul clasic, produs prin ruperea unei plăci de aterom, în SCAD apare o ruptură spontană în peretele arterei coronare.

Sângele pătrunde între straturile vasului și formează un hematom care comprimă lumenul arterei, reducând fluxul de sânge către mușchiul inimii.

Particularitatea acestei afecțiuni este că apare frecvent la:

• femei sub 60 de ani;
• persoane fără colesterol crescut;
• nefumătoare;
• fără ateroscleroză semnificativă.

În unele cazuri, SCAD poate apărea în perioada de după naștere sau poate fi asociată cu anumite boli ale țesutului conjunctiv.

Din acest motiv, lipsa factorilor clasici de risc nu exclude posibilitatea unui infarct.

Boala coronariană microvasculară – atunci când arterele mari par normale

Un alt aspect insuficient cunoscut este boala coronariană microvasculară.

În această situație, problema nu este reprezentată de arterele coronare mari, ci de vasele foarte mici care hrănesc mușchiul inimii.

Aceste vase își pot pierde capacitatea de a se dilata corespunzător, ceea ce reduce aportul de oxigen către miocard.

Pacienta poate avea:

• durere în piept;
• lipsă de aer;
• oboseală accentuată;
• toleranță redusă la efort.

Cu toate acestea, coronarografia clasică poate să nu evidențieze îngustări semnificative ale arterelor principale.

De aceea, evaluarea completă a unei femei cu simptome sugestive nu trebuie să se oprească doar la rezultatul unei singure investigații.

Studiu de caz din cabinet

Îmi amintesc de o pacientă de 49 de ani care a ajuns la evaluare după câteva ore de oboseală extremă, greață și o senzație neobișnuită de apăsare în partea superioară a abdomenului.

Nu fuma, nu avea diabet și nici antecedente cardiovasculare cunoscute. Tocmai din acest motiv, primele explicații primite au fost legate de stres și de o posibilă problemă digestivă.

Electrocardiograma ridica doar suspiciuni discrete, însă determinarea troponinei de înaltă sensibilitate a arătat valori crescute. Coronarografia efectuată ulterior a evidențiat o disecție spontană de arteră coronară (SCAD), o cauză de infarct întâlnită predominant la femei.

Acest caz mi-a reamintit cât de important este să privim pacientul în ansamblu și să nu excludem diagnosticul de infarct doar pentru că persoana din fața noastră nu se încadrează în tiparul clasic.

Ce investigații sunt necesare atunci când există suspiciunea unui infarct la femei?

Atunci când o femeie se prezintă cu simptome sugestive pentru un sindrom coronarian acut, evaluarea trebuie începută fără întârziere. Chiar dacă manifestările sunt mai puțin tipice, investigațiile recomandate sunt aceleași ca în cazul oricărei suspiciuni de infarct.

În funcție de situația clinică, pot fi necesare:

Electrocardiograma (EKG)

Electrocardiograma este prima investigație efectuată în urgență și poate evidenția modificări sugestive pentru ischemia sau infarctul miocardic.

Totuși, este important de știut că un EKG normal nu exclude întotdeauna un infarct, mai ales în primele ore de la debutul simptomelor sau în anumite forme de boală coronariană microvasculară.

Din acest motiv, interpretarea rezultatului trebuie făcută împreună cu tabloul clinic și celelalte investigații.

Troponinele de înaltă sensibilitate

Troponinele cardiace reprezintă cei mai importanți biomarkeri utilizați pentru confirmarea afectării mușchiului inimii.

În prezent, ghidurile europene recomandă utilizarea troponinelor de înaltă sensibilitate și repetarea determinării la intervalele recomandate atunci când există suspiciune de sindrom coronarian acut.

Această abordare permite identificarea rapidă a pacientelor care necesită tratament de urgență.

Ecocardiografia

Ecografia cardiacă oferă informații valoroase despre funcția inimii și poate evidenția modificări ale contracției pereților ventriculari, sugestive pentru ischemie sau infarct.

În plus, ajută la excluderea altor afecțiuni care pot produce simptome asemănătoare.

Coronarografia

Coronarografia rămâne investigația de referință pentru evaluarea arterelor coronare.

La femei, aceasta poate identifica:

• îngustările aterosclerotice clasice;
• disecția spontană de arteră coronară (SCAD);
• spasmul coronarian în anumite situații.

Rezultatul coronarografiei este esențial pentru alegerea tratamentului optim.

Când trebuie apelat imediat 112?

Indiferent de vârstă sau de sex, există situații în care fiecare minut contează.

Solicită imediat ajutor medical dacă apar:

• senzație de apăsare sau constricție în piept care durează mai mult de câteva minute;
• lipsă de aer instalată brusc;
• durere care iradiază spre braț, umăr, spate, gât sau mandibulă;
• transpirații reci, amețeală sau senzație de leșin;
• greață și stare generală alterată apărute împreună cu unul dintre simptomele de mai sus.

Nu conduce singură către spital dacă există suspiciunea unui infarct. Apelarea serviciului de urgență permite începerea evaluării încă din timpul transportului și reduce timpul până la tratament.

Mit sau adevăr?

Mit: „Femeile fac infarct doar după menopauză.”

Fals.

Riscul crește după menopauză, însă infarctul poate apărea și la femei tinere, inclusiv prin mecanisme precum SCAD sau spasmul coronarian.

Mit: „Dacă nu mă doare puternic în piept, nu poate fi infarct.”

Fals.

Unele femei prezintă predominant oboseală extremă, lipsă de aer, greață sau dureri între omoplați, fără durerea toracică intensă descrisă în mod clasic.

Mit: „Am colesterolul normal, deci nu pot face infarct.”

Fals.

Colesterolul este doar unul dintre factorii de risc. Există și alte mecanisme care pot provoca un infarct, iar antecedentele precum preeclampsia, diabetul gestațional sau anumite boli vasculare trebuie luate în considerare.

Mit: „Dacă simptomele au trecut, nu mai este nevoie să merg la medic.”

Fals.

Unele episoade de ischemie miocardică se pot ameliora spontan, însă cauza rămâne și poate conduce ulterior la un infarct extins sau la alte complicații.

Ce le spun frecvent pacientelor mele

În timpul consultațiilor, încerc să transmit un mesaj simplu: nu vă comparați simptomele cu cele descrise de alte persoane.

Am întâlnit femei care au făcut infarct fără să acuze o durere toracică intensă și bărbați care au prezentat simptome considerate „atipice”. Medicina nu funcționează după tipare rigide.

Ceea ce contează este schimbarea față de starea obișnuită. Dacă apare brusc o oboseală inexplicabilă, lipsă de aer, greață sau un disconfort toracic care nu poate fi explicat prin altă cauză, este mai sigur să fie exclusă o problemă cardiacă decât să presupunem că este doar stres sau epuizare.

Concluzie

Mult timp s-a crezut că infarctul este o boală caracteristică bărbaților. Astăzi știm că realitatea este mult mai complexă.

Femeile pot avea simptome diferite, mecanisme diferite de apariție a infarctului și factori de risc care nu sunt întotdeauna luați în considerare. Tocmai de aceea, recunoașterea precoce a acestor particularități poate face diferența dintre un tratament administrat la timp și apariția unor complicații severe.

Dacă ai observat simptome neobișnuite sau ai factori de risc cardiovascular, nu amâna evaluarea. O consultație cardiologică, împreună cu investigațiile potrivite, poate clarifica rapid cauza și poate permite inițierea tratamentului atunci când este necesar.

Programează-te acum și ai grijă de inima ta!