Durerea în piept: cum îți dai seama dacă este de la inimă?

Durerea în piept nu trebuie ignorată, dar nici nu trebuie să intre imediat în categoria „infarct”

Durerea în piept este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care pacienții solicită un consult cardiologic. De cele mai multe ori, primul gând este același: „Oare este inima?”. Este o reacție firească, deoarece infarctul miocardic este una dintre cele mai cunoscute și temute urgențe medicale.

Totuși, realitatea din cabinet este mai nuanțată. În fiecare săptămână consult pacienți la care durerea în piept are cauze foarte diferite. Uneori este primul semn al unei boli coronariene care necesită tratament rapid. Alteori este provocată de o inflamație musculară, de reflux gastroesofagian, de anxietate sau de alte afecțiuni care nu implică inima.

Provocarea nu este doar identificarea durerii de origine cardiacă, ci și diferențierea ei de numeroasele cauze non-cardiace. Simptomele pot fi asemănătoare, iar fără o evaluare medicală este imposibil de stabilit cu certitudine diagnosticul.

În acest articol îți voi explica cum recunoaștem caracteristicile durerii cardiace, care sunt semnele ce impun prezentarea imediată la spital și ce investigații folosim pentru a stabili cauza durerii în piept.

De ce poate apărea durerea în piept?

Toracele adăpostește numeroase organe și structuri anatomice: inima, vasele mari de sânge, plămânii, esofagul, mușchii, coastele și nervii intercostali. Oricare dintre acestea poate fi responsabil de apariția durerii.

Acesta este motivul pentru care simpla localizare a durerii nu este suficientă pentru stabilirea unui diagnostic.

În timpul consultației, primele întrebări pe care le adresez pacienților sunt aproape întotdeauna aceleași:

• Unde apare durerea?
• Cum ai descrie-o?
• Cât durează?
• Apare în repaus sau la efort?
• Se agravează la inspirație sau la anumite mișcări?
• Iradiază spre braț, mandibulă sau spate?
• Este însoțită de lipsă de aer, transpirații sau greață?

Răspunsurile la aceste întrebări oferă adesea indicii importante încă din primele minute ale consultației și permit orientarea rapidă către o cauză cardiacă sau non-cardiacă.

Cum descriu pacienții durerea provocată de inimă?

Un aspect interesant este că mulți pacienți nu folosesc nici măcar cuvântul „durere”.

În schimb, spun:

• „Parcă mă apasă ceva pe piept.”
• „Simt un bolovan pe piept.”
• „Mă strânge în mijlocul pieptului.”
• „Parcă nu pot să respir suficient.”
• „Mă ține în piept când urc scările.”
• „Simt o presiune care urcă spre gât.”

Aceste descrieri sunt mult mai sugestive pentru o origine cardiacă decât o înțepătură de câteva secunde localizată într-un punct precis.

Durerea de origine cardiacă este descrisă cel mai frecvent ca:

• apăsare;
• constricție;
• greutate;
• presiune retrosternală;
• senzație de strângere.

De multe ori iradiază către:

• brațul stâng;
• ambii umeri;
• mandibulă;
• gât;
• spate;
• uneori către partea superioară a abdomenului.

Un alt element important este contextul în care apare. Simptomele sunt frecvent declanșate de efort fizic, mers alert, urcatul scărilor, frig sau stres emoțional și tind să se amelioreze după câteva minute de repaus.

Când durerea în piept este mai puțin probabil să fie provocată de inimă?

Există și caracteristici care orientează către alte cauze, fără a exclude însă complet o afecțiune cardiacă.

Durerea este mai puțin sugestivă pentru o boală coronariană atunci când:

• poate fi indicată cu un singur deget;
• apare doar la anumite mișcări ale trunchiului;
• se accentuează la apăsarea zonei dureroase;
• durează doar câteva secunde;
• este clar legată de un traumatism sau de un efort muscular recent.

Printre cauzele non-cardiace frecvente se numără:

• costocondrita (inflamația cartilajelor costale);
• refluxul gastroesofagian;
• spasmele esofagiene;
• contracturile musculare;
• anxietatea și atacurile de panică;
• afecțiuni pulmonare.

Cu toate acestea, niciuna dintre aceste caracteristici nu poate exclude cu certitudine o cauză cardiacă. Tocmai de aceea, auto-diagnosticul nu este recomandat.

Cele mai frecvente cauze ale durerii în piept

Durerea în piept la efort este unul dintre cele mai importante semnale de alarmă

Dacă durerea apare în timpul mersului alert, la urcatul scărilor sau în timpul altor activități fizice și dispare după câteva minute de repaus, este recomandată o evaluare cardiologică.

Acest tipar este caracteristic anginei pectorale, o manifestare a bolii coronariene în care mușchiul inimii nu primește suficient oxigen în timpul efortului.

În practica mea, acesta este unul dintre cele mai importante semnale pe care le urmăresc. Chiar și atunci când electrocardiograma efectuată în repaus este normală, istoricul simptomelor poate sugera necesitatea unor investigații suplimentare.

Durerea în piept poate ascunde un infarct miocardic?

Da, însă este important de reținut că nu orice durere în piept înseamnă infarct miocardic. În același timp, niciun pacient nu ar trebui să ignore o durere toracică nou apărută, intensă sau neobișnuită, presupunând că „va trece de la sine”.

Infarctul miocardic apare atunci când una dintre arterele coronare este blocată brusc, iar o parte din mușchiul inimii nu mai primește suficient sânge și oxigen. Fără tratament rapid, celulele cardiace încep să se deterioreze ireversibil.

În experiența mea, una dintre cele mai mari probleme este că simptomele infarctului miocardic nu sunt întotdeauna spectaculoase. Există pacienți care descriu o durere foarte intensă, dar și pacienți care spun doar că simt o apăsare moderată sau o stare neobișnuită de rău. Tocmai de aceea, severitatea durerii nu reflectă întotdeauna gravitatea afecțiunii.

Semne care impun apelarea imediată la 112

Solicită imediat ajutor medical dacă durerea în piept:

• apare brusc și este intensă;
• durează mai mult de 15-20 de minute;
• nu se ameliorează în repaus;
• iradiază către brațul stâng, ambii umeri, mandibulă, gât sau spate;
• este însoțită de transpirații reci;
• se asociază cu dificultăți de respirație;
• este însoțită de greață sau vărsături;
• provoacă amețeli, leșin sau o stare generală sever alterată.

În astfel de situații, fiecare minut contează. Nu conduce singur până la spital și nu amâna apelul la serviciile de urgență.

Poți avea o problemă cardiacă dacă electrocardiograma este normală?

Da.

Acesta este unul dintre cele mai frecvente aspecte pe care le explic pacienților.

Electrocardiograma (EKG) este o investigație esențială în cardiologie, însă un rezultat normal nu exclude întotdeauna existența unei boli coronariene.

De exemplu, în angina pectorală stabilă, electrocardiograma efectuată în repaus poate fi complet normală. Modificările apar doar atunci când inima este solicitată prin efort.

De aceea, evaluarea durerii în piept nu se bazează niciodată pe un singur rezultat.

Diagnosticul se stabilește prin corelarea:

• simptomelor descrise de pacient;
• examenului clinic;
• electrocardiogramei;
• analizelor de laborator;
• ecografiei cardiace;
• investigațiilor suplimentare atunci când sunt indicate.

În anumite situații, medicul poate recomanda determinarea troponinei cardiace de înaltă sensibilitate, test de efort, monitorizare Holter ECG, angio-CT coronarian sau coronarografie.

Durerea în piept la femei poate avea manifestări diferite

Boala coronariană nu afectează exclusiv bărbații. Din păcate, simptomele femeilor sunt uneori mai puțin specifice, ceea ce poate întârzia prezentarea la medic.

În locul durerii clasice din centrul pieptului, unele paciente descriu:

• oboseală neobișnuită;
• lipsă de aer la eforturi mici;
• greață;
• durere între omoplați;
• disconfort la nivelul mandibulei;
• senzație de presiune în partea superioară a abdomenului.

Aceste manifestări sunt ușor de confundat cu probleme digestive, musculare sau chiar cu efectele stresului.

Din acest motiv, femeile care prezintă factori de risc cardiovascular și simptome persistente ar trebui evaluate cardiologic, chiar dacă tabloul clinic nu este cel clasic.

Dar la persoanele tinere?

O altă idee greșită este că infarctul apare doar după vârsta de 60 de ani.

Riscul este, într-adevăr, mai mic la persoanele tinere, însă nu este inexistent.

Consultațiile cardiologice efectuate la pacienți sub 40 de ani evidențiază uneori hipertensiune arterială, hipercolesterolemie familială, diabet zaharat sau alte afecțiuni care cresc semnificativ riscul cardiovascular.

În plus, istoricul familial joacă un rol important. Dacă unul dintre părinți sau frați a suferit un infarct miocardic la o vârstă tânără, este recomandată o evaluare cardiologică chiar și în absența simptomelor.

Ce NU trebuie să faci dacă ai durere în piept

În încercarea de a evita un drum la medic sau la camera de gardă, unii pacienți iau decizii care pot întârzia diagnosticul.

Nu este recomandat să:

• ignori simptomele dacă apar repetat;
• conduci singur către spital atunci când durerea este intensă;
• iei calmante și să aștepți să treacă;
• cauți un diagnostic exclusiv pe internet;
• presupui că este doar o problemă digestivă fără o evaluare medicală.

Atunci când există suspiciunea unei cauze cardiace, timpul este unul dintre cei mai importanți factori în succesul tratamentului.

Studiu de caz din cabinet

Îmi amintesc cazul unui pacient în vârstă de 52 de ani care s-a prezentat la consultație după câteva săptămâni în care simțea o apăsare în piept doar atunci când urca scările.

Durerea dispărea complet după câteva minute de repaus, motiv pentru care a considerat că este vorba despre oboseală sau o problemă musculară.

Electrocardiograma efectuată în repaus nu a evidențiat modificări semnificative.

Având în vedere caracteristicile simptomelor și factorii de risc cardiovascular, am recomandat efectuarea unui test de efort. Investigația a evidențiat modificări sugestive pentru ischemie miocardică, iar coronarografia efectuată ulterior a confirmat o stenoză severă a arterei descendente anterioare.

Pacientul a beneficiat de angioplastie coronariană cu implantare de stent și și-a reluat activitatea după recuperare.

Acest caz ilustrează foarte bine un principiu important al cardiologiei: uneori, povestea pacientului oferă mai multe informații decât prima investigație efectuată. Tocmai de aceea, consultația cardiologică nu înseamnă doar interpretarea unui EKG, ci integrarea simptomelor, factorilor de risc și a rezultatelor tuturor investigațiilor relevante.

Un alt caz: când durerea NU a fost provocată de inimă

La fel de important este și reversul situației.

O pacientă de aproximativ 40 de ani s-a prezentat speriată, convinsă că suferă un infarct. Durerea era localizată în partea stângă a toracelui și persista de câteva zile.

Discuția detaliată și examinarea clinică au evidențiat însă un element esențial: durerea se accentua clar la anumite mișcări ale trunchiului și putea fi reprodusă prin palparea unui punct dureros dintre coaste.

Evaluarea cardiologică nu a evidențiat semne ale unei afecțiuni cardiace, iar diagnosticul final a fost o cauză musculo-scheletală.

Acest exemplu arată de ce nu este bine nici să presupunem automat că orice durere în piept este un infarct, dar nici să excludem inima fără o evaluare medicală. Rolul consultației este tocmai acela de a face diferența între o urgență cardiovasculară și o afecțiune benignă.

Cum este investigată durerea în piept?

Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc în cabinet este: „Ce investigații trebuie să fac dacă mă doare pieptul?”

Răspunsul este simplu: nu există un set fix de investigații valabil pentru toți pacienții. Alegerea acestora depinde de simptome, vârstă, istoricul medical și factorii de risc cardiovascular.

De aceea, evaluarea începe întotdeauna cu o discuție detaliată și cu examenul clinic.

În funcție de fiecare caz, pot fi recomandate următoarele investigații:

Consultația cardiologică

Este primul și cel mai important pas. Modul în care pacientul descrie simptomele, împreună cu examenul clinic, oferă informații esențiale pentru stabilirea probabilității unei cauze cardiace.

Electrocardiograma (EKG)

Electrocardiograma înregistrează activitatea electrică a inimii și poate identifica modificări sugestive pentru ischemie, infarct miocardic, tulburări de ritm sau alte afecțiuni cardiace.

Este o investigație rapidă, neinvazivă și indispensabilă în evaluarea durerii toracice.

Ecografia cardiacă

Ecocardiografia permite vizualizarea structurii și funcției inimii în timp real.

Aceasta poate evidenția:

• modificări ale contracției mușchiului cardiac;
• boli valvulare;
• acumulare de lichid în jurul inimii;
• semne indirecte ale unor afecțiuni cardiovasculare.

Analizele de sânge

În cazul suspiciunii unui sindrom coronarian acut, determinarea troponinei cardiace de înaltă sensibilitate reprezintă una dintre cele mai importante investigații.

Valorile crescute pot indica lezarea mușchiului inimii și trebuie interpretate întotdeauna în contextul simptomelor și al celorlalte investigații.

Testul de efort

Atunci când durerea apare în special la efort, iar electrocardiograma efectuată în repaus este normală, testul de efort poate oferi informații importante despre modul în care inima răspunde la solicitare.

Investigații suplimentare

În funcție de situație, pot fi recomandate:

• monitorizare Holter ECG;
• angio-CT coronarian;
• coronarografie;
• alte investigații imagistice sau de laborator.

Scopul nu este efectuarea unui număr cât mai mare de investigații, ci alegerea celor care răspund cel mai bine întrebării clinice.

Ce faci dacă apare durerea în piept? Un ghid practic

Mulți pacienți caută pe internet răspunsul la întrebarea: „Ce ar trebui să fac acum?”

În practică, recomand următorul mod de abordare.

Situația 1

Durerea este intensă, durează peste 15-20 de minute, apare în repaus sau este însoțită de transpirații reci, lipsă de aer ori greață.

➡️ Sună imediat la 112.

Nu încerca să conduci singur până la spital și nu aștepta să vezi dacă simptomele dispar.

Situația 2

Durerea apare doar la efort și dispare după câteva minute de repaus.

➡️ Programează cât mai curând un consult cardiologic.

Acest tipar poate sugera angină pectorală și necesită investigații suplimentare.

Situația 3

Durerea este localizată într-un punct precis și apare la anumite mișcări sau la apăsarea zonei.

➡️ Cauza poate fi musculară sau osteoarticulară, însă dacă simptomele persistă, este recomandată evaluarea medicală.

Situația 4

Nu ești sigur de cauza durerii.

➡️ Nu încerca să stabilești singur diagnosticul. O consultație este cea mai sigură metodă de a diferenția o afecțiune benignă de una care necesită tratament urgent.

Cele mai frecvente mituri despre durerea în piept

În practica medicală întâlnesc frecvent idei greșite care pot întârzia diagnosticul.

Mit: Dacă mă doare în partea dreaptă, sigur nu este inima.

Fals.

Deși durerea cardiacă este localizată cel mai frecvent retrosternal sau în partea stângă a toracelui, uneori poate avea o distribuție atipică.

Mit: Dacă sunt tânăr, nu pot face infarct.

Fals.

Riscul este mai redus, dar nu inexistent. Hipertensiunea arterială, diabetul, hipercolesterolemia familială și fumatul pot favoriza apariția bolii coronariene chiar la vârste mai mici.

Mit: Dacă durerea a trecut, nu mai am nevoie de consult.

Fals.

Angina pectorală produce frecvent dureri care dispar după repaus. Tocmai aceste simptome reprezintă un semnal de alarmă și justifică evaluarea cardiologică.

Mit: Dacă EKG-ul este normal, inima este sănătoasă.

Fals.

Electrocardiograma este o investigație foarte valoroasă, însă nu poate exclude toate afecțiunile cardiace. În anumite situații sunt necesare investigații suplimentare.

Când este recomandată o consultație cardiologică?

Nu aștepta ca simptomele să devină severe dacă observi că:

• durerea apare repetat;
• este declanșată de efort;
• se accentuează în timp;
• este însoțită de palpitații;
• apare împreună cu lipsă de aer;
• ai hipertensiune arterială, diabet zaharat, colesterol crescut sau antecedente familiale de boli cardiovasculare.

În multe situații, diagnosticul stabilit într-un stadiu incipient permite tratarea bolii înainte de apariția complicațiilor.

Concluzie

Durerea în piept este un simptom care nu trebuie ignorat, dar nici interpretat automat ca semn al unui infarct. În spatele acesteia se pot ascunde atât afecțiuni benigne, cât și boli cardiovasculare care necesită tratament rapid.

În practica mea, am întâlnit numeroși pacienți care au venit la timp și la care investigațiile au permis diagnosticarea precoce a unei boli coronariene, înainte de apariția unui infarct. La fel de des întâlnesc persoane la care evaluarea cardiologică exclude o cauză a inimii și oferă liniștea că simptomele au o altă explicație.

Mesajul pe care încerc să îl transmit fiecărui pacient este simplu: mai bine investigăm o durere care se dovedește benignă decât să ignorăm una care ascunde o afecțiune gravă.

Dacă durerea în piept apare repetat, este declanșată de efort sau este însoțită de alte simptome sugestive, programează o consultație cardiologică. Un diagnostic stabilit la timp poate preveni complicații severe și poate contribui la menținerea sănătății inimii pe termen lung.

Programare pentru evaluare cardiologică

Dacă te confrunți cu durere în piept sau alte simptome sugestive pentru o afecțiune cardiovasculară, recomand să nu amâni evaluarea.

În cadrul consultației pot fi efectuate, în funcție de situația clinică:

• consultație cardiologică;
• EKG cu interpretare;
• ecografie cardiacă;
• evaluarea riscului cardiovascular;
• recomandarea investigațiilor suplimentare, atunci când sunt necesare.

Consultațiile sunt disponibile în cabinetul din Brașov, precum și, conform programului, în clinicile partenere din Brașov, Tulcea și Câmpina.

Programează-te acum și ai grijă de inima ta!