Site Logotype
Sănătate cardiovasculară

Apneea de somn și inima: legătura pe care o subevaluăm în România

Unul dintre cele mai frecvente scenarii pe care le întâlnesc în cabinet este pacientul cu hipertensiune arterială rezistentă la tratament – adică un om care ia trei sau patru medicamente antihipertensive, respectă dieta, a renunțat la sare, și totuși tensiunea rămâne crescută. Mulți dintre acești pacienți au în comun un element pe care nimeni nu l-a investigat: dorm prost, sforăie puternic și se trezesc obosit dimineața, ca și cum nu ar fi dormit deloc.

Apneea obstructivă de somn (AOS) este una dintre cauzele cel mai frecvent trecute cu vederea ale hipertensiunii refractare, aritmiilor și insuficienței cardiace. Și totuși, în practica medicală din România, trimiterea la un laborator de somnologie rămâne o raritate.

Ce se întâmplă cu inima în timpul apneei

Apneea de somn înseamnă că, de zeci sau chiar sute de ori pe noapte, căile respiratorii se obstruează și pacientul nu respiră timp de 10, 20, uneori 60 de secunde. În fiecare astfel de episod, oxigenul din sânge scade brusc, corpul activează sistemul nervos simpatic de urgență, tensiunea arterială crește cu 20-40 mmHg și inima este supusă unui stres repetat. Noapte de noapte. An de an.

Consecințele cardiovasculare ale apneei netratate sunt concrete și documentate: hipertensiune arterială nocturnă și matinală, fibrilație atrială cu recidive frecvente, insuficiență cardiacă diastolică, hipertensiune pulmonară și risc crescut de infarct și accident vascular cerebral.

Studiu de caz: Dl. M., 54 de ani, hipertensiv refractar

Un pacient de 54 de ani, supraponderal, a ajuns la cabinet cu tensiunea de 160/100 mmHg în ciuda tratamentului cu trei medicamente antihipertensive. La anamneza detaliată, soția a menționat că „doarme greu” și „sforăie ca un urs”. L-am trimis la polisomnografie – indexul apnee-hipopnee (AHI) a ieșit 42 de evenimente/oră – apnee severă. Cu tratament CPAP (mască de presiune pozitivă continuă noaptea), tensiunea a scăzut cu 8-10 mmHg în decurs de 3 luni, permițând reducerea unuia dintre medicamente. Fibrilația atrială paroxistică pe care o mai avusese de câteva ori nu a mai recidivat.

Cum recunoști că ai apnee de somn

→ Sforăit puternic, sesizat de partener

→ Treziri frecvente noaptea, uneori cu senzație de sufocare

→ Somnolență diurnă excesivă, concentrare dificilă

→ Cefalee matinală

→ Nicturie (trezire de 2-3 ori pe noapte pentru a urina – semn indirect al apneei)

→ Hipertensiune arterială dificil de controlat, mai ales matinală

Ce spun studiile?

Un studiu de referință publicat în New England Journal of Medicine a demonstrat că apneea de somn moderată-severă netratată crește riscul de evenimente cardiovasculare majore (infarct, AVC, moarte cardiovasculară) cu 58% față de populația fără apnee.

Referință: Marin JM et al. – Long-term Cardiovascular Outcomes in Men with Obstructive Sleep Apnoea, Lancet 2005 – https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(05)70141-7/fulltext (IF > 98)

Ghidurile ESC 2021 pentru bolile cardiovasculare includ apneea de somn ca factor de risc independent, recomandând screeningul activ la pacienții cu hipertensiune rezistentă și fibrilație atrială.

Referință: Visseren FLJ et al. – 2021 ESC Guidelines on Cardiovascular Disease Prevention, European Heart Journal – https://academic.oup.com/eurheartj/article/42/34/3227/6358713 (IF > 29)

Ce poți face

Primul pas este o consultație la un medic somnolog sau pneumolog, cu indicarea polisomnografiei sau a testului portabil de apnee. Tratamentul CPAP este gold standardul – eficient, neinvaziv și cu beneficii cardiovasculare demonstrate. Scăderea în greutate și evitarea alcoolului seara ameliorează semnificativ simptomele.

Concluzie

Dacă tensiunea ta nu răspunde la tratament sau dacă ai fibrilație atrială cu recidive frecvente, pune-ți această întrebare: cum dormi? Răspunsul poate schimba complet strategia terapeutică. La cabinetul meu din Brașov, evaluarea cardiovasculară completă include și anamneza somnului – pentru că inima nu se odihnește niciodată dacă și creierul stă treaz de frică să nu se sufoce.

Programează-te acum și ai grijă de inima ta!

Distribuie

Ai o întrebare despre sănătatea inimii tale?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *