Amețelile de la inimă pot apărea atunci când circulația sângelui către creier este afectată temporar. Uneori sunt însoțite de palpitații, slăbiciune sau senzația că urmează să leșini. Alteori, cauza nu este cardiacă, ci ține de urechea internă, de tensiunea arterială, de medicație sau de alte probleme de sănătate.
Poate ai trecut printr-un astfel de episod: te ridici din pat și simți că ți se întunecă vederea. Sau mergi pe stradă și, dintr-odată, trebuie să te oprești pentru că simți că îți pierzi echilibrul.
Este firesc să te întrebi dacă ai o problemă cu inima.
Ca medic cardiolog, consider important să diferențiem aceste situații, mai ales atunci când apar amețeli și palpitații, simptome la efort sau senzația de pierdere a cunoștinței. Nu toate amețelile sunt la fel și nu toate necesită aceleași investigații.
În continuare, îți explic ce simptome pot indica o cauză cardiovasculară, care sunt semnele de alarmă și când este important să te prezinți la cardiolog.
Ce tip de amețeală ai? Diferența poate orienta diagnosticul
Cuvântul „amețeală” este folosit pentru senzații diferite. Din punct de vedere medical, este important să distingem între senzația de leșin, vertij și dezechilibru.
Presincopa – senzația că urmează să leșini
Presincopa este senzația de pierdere iminentă a cunoștinței, fără ca aceasta să se producă efectiv.
Poți simți că ți se golește capul, că vederea se întunecă sau că îți pierzi brusc puterile. Uneori apar transpirații reci, greață și slăbiciune generalizată.
Aceasta este o manifestare care mă interesează în mod special în evaluarea cardiologică. Poate apărea când tensiunea arterială scade sau când ritmul cardiac nu permite menținerea unei circulații eficiente.
Vertijul – când simți că se învârte camera
Vertijul este senzația falsă de mișcare. Pacientul poate avea impresia că încăperea se rotește sau că propriul corp se deplasează. Frecvent, cauza este vestibulară, adică implică sistemul de echilibru din urechea internă.
Un exemplu este vertijul pozițional paroxistic benign, în care episoadele apar la anumite mișcări ale capului. Totuși, vertijul acut nu trebuie atribuit automat urechii interne. În anumite situații, poate avea o cauză neurologică gravă.
Dezechilibrul – senzația de instabilitate
Unele persoane descriu dificultăți la mers, nesiguranță sau impresia că sunt trase într-o parte. Aceste manifestări pot avea cauze neurologice, vizuale, vestibulare sau musculo-scheletale.
Amețeala nespecifică
Alți pacienți descriu o senzație de plutire, cap înfundat sau dificultate de concentrare. Poate apărea în anxietate, hiperventilație sau în alte situații, dar diagnosticul nu trebuie stabilit fără evaluarea contextului.
Un lucru important: descrierea senzației ajută, dar nu este suficientă singură pentru diagnostic. Durata, debutul și factorii declanșatori sunt la fel de relevanți.
Acest principiu este susținut și de recomandările GRACE-3 pentru evaluarea amețelii acute.
Cum poate inima să provoace amețeli?
Creierul are nevoie permanent de sânge și oxigen. Când aportul sanguin scade suficient, pot apărea senzația de leșin, tulburările de vedere și slăbiciunea.
În unele cazuri, problema pornește de la ritmul inimii. Dacă inima bate prea lent sau apar pauze importante între bătăi, cantitatea de sânge pompată poate deveni insuficientă. În alte situații, inima bate atât de repede încât camerele sale nu se mai umplu eficient.
Există și boli care împiedică evacuarea normală a sângelui din inimă, precum stenoza aortică severă. Dar amețeala poate apărea și fără o boală structurală a inimii. O scădere bruscă a tensiunii arteriale poate produce același simptom.
De aceea, atunci când investigăm posibile amețeli de la inimă, trebuie să analizăm atât ritmul cardiac, cât și tensiunea arterială și starea generală a pacientului.
Principalele cauze cardiace ale amețelilor
Aritmiile cardiace
Aritmiile reprezintă modificări ale ritmului normal al inimii. Unele sunt relativ inofensive, în timp ce altele pot afecta circulația și pot necesita tratament.
Bradiaritmiile apar când inima bate prea lent sau când transmiterea impulsurilor electrice este afectată. Exemplele includ disfuncția nodului sinusal și blocurile atrioventriculare avansate.
Tahiaritmiile apar când ritmul este prea rapid. Printre acestea se numără tahicardiile supraventriculare, fibrilația atrială cu frecvență ventriculară mare și tahicardia ventriculară.
Extrasistolele pot provoca senzația unei bătăi suplimentare sau a unei pauze, însă nu orice extrasistolă explică amețeala.
Un detaliu important este dacă palpitațiile apar înaintea amețelii. Dacă pacientul simte mai întâi că inima accelerează brusc, apoi apare senzația de leșin, suspiciunea unei aritmii devine mai importantă.
Stenoza aortică severă
Valva aortică permite trecerea sângelui din inimă către circulația generală. Când această valvă se îngustează sever, inima poate întâmpina dificultăți în creșterea debitului sanguin, mai ales în timpul efortului.
Pacientul poate prezenta amețeală, durere toracică, lipsă de aer sau pierderea cunoștinței. Amețeala la efort, în special la o persoană cu suflu cardiac, trebuie investigată cu prioritate.
Cardiomiopatia hipertrofică
În această afecțiune, mușchiul inimii este îngroșat anormal. La unii pacienți apare un obstacol în calea evacuării sângelui din ventriculul stâng. Manifestările pot include palpitații, dificultăți de respirație, amețeli sau sincopă, în special la efort.
Antecedentele familiale de moarte subită sunt importante pentru evaluarea riscului.
Alte afecțiuni cardiovasculare
Insuficiența cardiacă avansată poate reduce debitul cardiac și poate contribui la apariția amețelilor.
De asemenea, infarctul miocardic, embolia pulmonară, tamponada cardiacă și disecția de aortă pot determina amețeli sau pierderea cunoștinței în contextul unor manifestări acute. Acestea sunt situații diferite ca mecanism și gravitate, dar au un element comun: pot necesita evaluare medicală imediată.
Amețeli la ridicarea în picioare: când scade tensiunea arterială?

Una dintre cauzele frecvente ale senzației de leșin este hipotensiunea ortostatică. Aceasta apare atunci când tensiunea arterială scade după trecerea din poziția culcat sau așezat în poziția în picioare.
În mod normal, organismul compensează rapid efectul gravitației asupra circulației. Dacă mecanismele de adaptare nu funcționează suficient de bine, poate apărea amețeala.
Dacă ai frecvent amețeli la ridicarea în picioare, este important să observi cât durează episodul, dacă apare senzația de leșin și ce valori are tensiunea arterială.
Conform ghidului ESC pentru diagnosticul și tratamentul sincopei, o scădere susținută a tensiunii sistolice de cel puțin 20 mmHg sau a celei diastolice de cel puțin 10 mmHg poate susține diagnosticul de hipotensiune ortostatică în contextul potrivit.
Un caz din cabinetul meu
Îmi amintesc cazul unei paciente de 74 de ani care acuza amețeli aproape zilnice. Urma tratament cu trei medicamente antihipertensive, dintre care două erau administrate dimineața.
Am măsurat tensiunea arterială în poziție culcată, apoi la unul și trei minute după ridicarea în picioare. Am constatat o scădere de 38 mmHg a tensiunii sistolice.
Nu era vorba despre o problemă vestibulară, ci despre o hipotensiune ortostatică favorizată de tratament. După reorganizarea schemei terapeutice, simptomele s-au redus aproape complet în aproximativ două săptămâni.
Acest exemplu arată de ce o investigație simplă, efectuată corect, poate schimba semnificativ abordarea unui pacient.
Ce favorizează hipotensiunea ortostatică?
Printre factorii implicați se numără deshidratarea, vârsta înaintată, unele afecțiuni neurologice și administrarea anumitor medicamente.
Diureticele, vasodilatatoarele și unele antihipertensive pot contribui la scăderea tensiunii.
Dacă ai amețeli și tensiune mică, nu întrerupe singur tratamentul. Este posibil să fie necesară o ajustare, dar aceasta trebuie făcută după evaluarea medicală.
Amețeli dimineața: de ce apar după trezire?
Dimineața, organismul trece de la repaus la activitate. Dacă te ridici rapid din pat, tensiunea poate scădea temporar, mai ales dacă ești deshidratat sau urmezi un tratament care influențează circulația.
Totuși, nu toate episoadele de amețeli dimineața sunt provocate de hipotensiune. Dacă simți că încăperea se rotește atunci când întorci capul, poate exista o cauză vestibulară.
Dacă amețeala este însoțită de palpitații, trebuie evaluat și ritmul cardiac. La pacienții cu hipertensiune, valorile tensionale pot varia pe parcursul zilei. O singură măsurătoare nu explică întotdeauna simptomele.
Atunci când ai amețeli dimineața în mod repetat, notează momentul apariției, durata simptomelor și eventualele modificări ale pulsului sau tensiunii.
Amețeală cardiacă sau altă cauză? Ce semne trebuie urmărite?
Există câteva caracteristici care cresc suspiciunea unei cauze cardiovasculare. Amețeala apărută brusc, fără un factor declanșator evident, merită atenție. La fel și episoadele care apar în timpul efortului, în poziție culcată sau imediat după palpitații.
Antecedentele de infarct, insuficiență cardiacă, valvulopatie sau aritmii modifică evaluarea riscului. În schimb, senzația de rotire provocată de anumite mișcări ale capului poate sugera o cauză vestibulară.
Alte explicații posibile sunt anemia, hipoglicemia, deshidratarea, tulburările electrolitice, efectele medicamentelor, migrena vestibulară sau unele boli neurologice.
Nu trebuie să presupunem automat că amețeala este provocată de „cervicale” sau de stres. Aceste explicații pot fi luate în considerare, dar numai după o evaluare corespunzătoare.
Ce investigații cardiologice sunt utile pentru amețeli?

Alegerea unor investigații pentru amețeli depinde de modul în care apar simptomele, de antecedentele medicale și de rezultatul consultației.
Nu toate aceste investigații pentru amețeli sunt necesare fiecărui pacient.
Măsurarea tensiunii în clinostatism și ortostatism
Este una dintre primele evaluări utile când amețeala apare la ridicare. Tensiunea se măsoară în poziție culcată și apoi după ridicarea în picioare, la intervalele recomandate.
Rezultatul poate evidenția hipotensiunea ortostatică.
Electrocardiograma cu 12 derivații
EKG-ul înregistrează activitatea electrică a inimii. Poate identifica tulburări de ritm, blocuri de conducere sau alte modificări relevante.
Un EKG normal nu exclude însă o aritmie intermitentă.
Monitorizarea Holter ECG
Holterul înregistrează ritmul cardiac pe o perioadă mai lungă. Poate fi util atunci când amețelile apar repetat și există suspiciunea unei aritmii. Durata monitorizării trebuie adaptată frecvenței episoadelor.
Pentru simptome rare, medicul poate recomanda monitorizare prelungită sau, în cazuri selectate, un dispozitiv implantabil.
Ecocardiografia
Ecografia cardiacă permite evaluarea valvelor, a dimensiunilor cavităților cardiace și a funcției de pompare.
Este importantă atunci când suspectăm stenoză aortică, cardiomiopatie sau alte boli structurale.
Alte investigații
În funcție de situație, pot fi necesare monitorizarea tensiunii pe 24 de ore, testul de înclinare, analize de sânge sau evaluări neurologice și ORL. Testul de efort poate fi indicat în anumite episoade de sincopă asociate efortului, după evaluarea clinică și excluderea contraindicațiilor.
Nu recomand efectuarea automată a tuturor investigațiilor. Scopul este să identificăm cauza cu metodele potrivite fiecărui pacient.
Când amețeala devine o urgență medicală?
Unele simptome nu trebuie investigate printr-o programare obișnuită.
Sună la 112 dacă amețeala este însoțită de durere toracică, lipsă severă de aer, pierderea cunoștinței, slăbiciune bruscă pe o parte a corpului, tulburări de vorbire sau dificultate bruscă și severă de mers.
Un puls foarte rapid, foarte lent sau neregulat, asociat cu stare generală alterată, poate reprezenta de asemenea o urgență.
Vertijul sever și continuu, apărut brusc, trebuie evaluat urgent dacă există suspiciunea unei cauze neurologice.
Nu conduce singur către spital dacă simptomele sunt importante.
Cum se tratează amețelile de cauză cardiovasculară?
Tratamentul depinde de diagnosticul stabilit.
În hipotensiunea ortostatică, poate fi necesară revizuirea medicației, corectarea deshidratării și adoptarea unor măsuri pentru reducerea scăderilor tensionale.
În sincopa reflexă, recunoașterea simptomelor premergătoare și evitarea factorilor declanșatori pot avea un rol important.
Bradiaritmiile simptomatice pot necesita modificarea tratamentului sau, în anumite situații, implantarea unui stimulator cardiac.
Tahiaritmiile pot fi tratate medicamentos sau prin proceduri intervenționale, inclusiv ablație, în funcție de tipul aritmiei.
Stenoza aortică severă simptomatică poate necesita înlocuire valvulară chirurgicală sau transcateter.
Nu există un medicament universal pentru amețeli. Tratamentul trebuie să vizeze cauza identificată.
Când trebuie să mergi la cardiolog pentru amețeli?
Recomand evaluarea cardiologică atunci când amețeala se repetă, apare în timpul efortului, este însoțită de palpitații sau există antecedente de boală cardiacă. De asemenea, merită investigată amețeala la ridicare, mai ales la persoanele care urmează tratament antihipertensiv.

În cabinetul privat din Brașov, evaluarea poate include consultație cardiologică, EKG cu interpretare și ecografie cardiacă, în funcție de necesitatea medicală.
Vezi serviciile și prețurile pentru cardiologie în Brașov
Pentru consultații în Tulcea și Câmpina, poți solicita informații privind programările la clinicile partenere Routine Med Tulcea și Ozon Clinic Therapy Câmpina.
Ce poți face dacă amețeala apare din nou?
Primul lucru este să previi căderea. Așază-te sau întinde-te într-un loc sigur. Nu continua să mergi dacă simți că îți pierzi cunoștința.
Dacă simptomele nu reprezintă o urgență, încearcă să notezi împrejurările în care au apărut. Recomand un jurnal al episoadelor, în care să înregistrezi ora, durata, activitatea desfășurată, simptomele asociate și, dacă este posibil în siguranță, tensiunea și pulsul.
Aceste informații pot fi extrem de utile la consultație.
Mesajul meu pentru pacienții care se confruntă cu amețeli
Amețeala este un simptom pe care îl văd frecvent subestimat. Uneori, pacienții consideră că este provocată de anemie, de coloana cervicală sau de stres, fără ca aceste explicații să fi fost verificate.
Există însă două situații asupra cărora vreau să atrag atenția: amețeala apărută în timpul efortului și cea însoțită de palpitații sau pierderea cunoștinței. Aceste manifestări pot fi primele semne ale unei probleme cardiovasculare importante.
Pe de altă parte, nu orice amețeală provine de la inimă. Vertijul pozițional benign, de exemplu, este o cauză frecventă și poate răspunde bine la manevre specifice de repoziționare.
Ceea ce contează este să nu presupunem diagnosticul înainte de evaluare. Dacă ai amețeli repetate, mai ales însoțite de palpitații sau de senzația de leșin, îți recomand să te adresezi unui medic.
Programează-te acum și ai grijă de inima ta!
Cum îmi dau seama dacă amețeala este de la inimă?
O cauză cardiacă devine mai probabilă dacă amețeala apare brusc, în timpul efortului, este precedată de palpitații sau provoacă senzația de leșin. Diagnosticul necesită evaluare medicală și, în funcție de situație, investigații cardiologice.
Amețelile și palpitațiile pot indica o aritmie?
Da. Unele tulburări de ritm cardiac pot reduce temporar debitul sanguin și pot produce amețeli. Nu toate palpitațiile sunt periculoase, dar asocierea cu presincopă sau leșin necesită evaluare promptă.
De ce amețesc când mă ridic din pat?
O cauză posibilă este hipotensiunea ortostatică. Tensiunea arterială scade după ridicare, iar creierul primește temporar mai puțin sânge. Pot contribui deshidratarea și anumite medicamente.
Pot avea amețeli chiar dacă tensiunea este normală?
Da. O măsurătoare normală nu exclude o scădere tranzitorie a tensiunii sau o aritmie episodică. Amețeala poate avea și cauze vestibulare, neurologice ori metabolice.
Amețelile dimineața sunt periculoase?
Nu întotdeauna. Pot fi asociate cu ridicarea rapidă, deshidratarea sau vertijul pozițional. Dacă se repetă, se agravează sau apar împreună cu palpitații, este indicată evaluarea medicală.
Cervicala poate provoca amețeli?
Unele tulburări cervicale pot fi asociate cu dezechilibru, dar nu trebuie considerate automat cauza. Este important să fie evaluate și cauzele vestibulare, cardiovasculare sau neurologice.
Un EKG normal exclude o aritmie?
Nu. EKG-ul înregistrează activitatea electrică a inimii în momentul examinării. Dacă aritmia apare intermitent, poate fi necesară monitorizare Holter sau o altă metodă de înregistrare prelungită.
Când trebuie să merg de urgență la spital?
Dacă amețeala este asociată cu durere toracică, lipsă severă de aer, leșin, slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire sau dezechilibru sever instalat brusc, sună la 112.
Ce medic trebuie să consult pentru amețeli frecvente?
Medicul de familie poate realiza evaluarea inițială. Dacă simptomele sugerează o cauză cardiovasculară, este necesar un consult cardiologic. În alte situații poate fi indicată evaluarea ORL sau neurologică.
