„Nu mă doare nimic, dar simt că nu pot respira bine.”
Aceasta este una dintre cele mai frecvente fraze pe care le aud în cabinet. Respirația grea, senzația de aer insuficient sau oboseala apărută la eforturi mici îi sperie pe pacienți, dar de multe ori îi și derutează. Unii cred că problema este la plămâni, alții pun totul pe seama stresului sau a lipsei de condiție fizică. În realitate, în foarte multe situații, inima este cea care transmite primul semnal de alarmă prin lipsa de aer.
Respirația grea nu este o boală în sine, ci un simptom. Este modul prin care organismul spune că ceva nu funcționează corect în lanțul care asigură oxigenarea țesuturilor. Iar inima joacă un rol central în acest mecanism. Atunci când nu mai reușește să pompeze sângele eficient, oxigenul ajunge mai greu la mușchi, la creier și la restul organelor, iar corpul reacționează printr-o respirație mai rapidă și mai dificilă.
Foarte mulți pacienți ajung la cardiolog după luni sau chiar ani în care au observat că obosesc mai repede, că urcatul scărilor a devenit dificil sau că au nevoie să se oprească des atunci când merg pe jos. La început, aceste modificări sunt puse pe seama vârstei sau a stresului zilnic. Problema este că bolile de inimă evoluează adesea lent și silențios, iar respirația grea poate fi primul și uneori singurul simptom timpuriu.
Una dintre cele mai frecvente cauze cardiace ale respirației grele este insuficiența cardiacă. În această situație, inima nu mai are forța necesară pentru a pompa eficient sângele, iar acesta se acumulează în circulația pulmonară. Plămânii se „încarcă”, iar schimbul de oxigen devine dificil. Pacientul simte că nu poate trage aer suficient, mai ales la efort sau noaptea, când se întinde în pat. De multe ori, aceste persoane ajung să doarmă pe mai multe perne sau să se ridice în șezut pentru a putea respira mai ușor, fără să își dea seama că acesta este un semn clar de suferință cardiacă.
Respirația grea poate apărea și în boala coronariană, chiar și în absența durerii toracice clasice. Există pacienți, mai ales femei, vârstnici sau persoane cu diabet, la care ischemia cardiacă nu se manifestă prin durere, ci prin lipsă de aer. Inima suferă pentru că nu primește suficient sânge, iar organismul reacționează printr-o toleranță din ce în ce mai scăzută la efort. Aceste cazuri sunt deosebit de importante, deoarece pot fi ușor trecute cu vederea până la apariția unui eveniment major, cum este infarctul.
Și bolile valvelor cardiace pot sta în spatele respirației grele. Atunci când valvele nu se mai deschid sau nu se mai închid corect, inima este forțată să muncească mai mult pentru a menține circulația. În timp, acest efort suplimentar duce la oboseală, palpitații și dificultăți de respirație, inițial la efort și ulterior chiar în repaus. Mulți pacienți descriu senzația ca pe o „lipsă de aer care apare fără motiv clar”, dar care devine din ce în ce mai supărătoare.
Tulburările de ritm cardiac reprezintă o altă cauză frecvent ignorată. Atunci când inima bate prea repede, prea lent sau neregulat, sângele nu mai este pompat eficient, iar oxigenarea scade. Pacientul poate simți respirația grea asociată cu palpitații, slăbiciune sau anxietate, simptome care sunt uneori confundate cu atacurile de panică. De aceea, este esențial ca înainte de a pune un diagnostic de natură emoțională să fie evaluată funcția cardiacă.
Există o diferență importantă între respirația grea care apare doar la eforturi intense și cea care apare la activități obișnuite sau chiar în repaus. Atunci când lipsa de aer apare la gesturi simple, precum mersul pe jos sau îmbrăcatul, este un semnal că inima nu mai reușește să facă față cerințelor zilnice. Respirația grea care apare noaptea sau care trezește pacientul din somn este și mai sugestivă pentru o cauză cardiacă și nu ar trebui ignorată.
Mulți pacienți întreabă dacă respirația grea nu poate fi pur și simplu „de la stres”. Anxietatea poate, într-adevăr, da senzația de aer insuficient, dar aceasta apare de obicei brusc, în contexte emoționale clare, și nu se agravează progresiv în timp. Când lipsa de aer devine tot mai frecventă, apare la eforturi din ce în ce mai mici sau se asociază cu oboseală și umflarea picioarelor, cauza este aproape întotdeauna organică și trebuie investigată.
Consultul cardiologic are rolul de a clarifica aceste simptome și de a oferi pacientului un răspuns sigur. O evaluare corectă poate identifica o problemă cardiacă într-un stadiu în care tratamentul este eficient și poate preveni complicații grave. De multe ori, pacienții îmi spun că după consult nu doar că au primit un diagnostic, dar au câștigat și liniștea de a ști ce se întâmplă cu adevărat cu inima lor.
Ca medic cardiolog, mesajul meu este simplu și sincer. Respirația grea nu este un simptom banal și nu ar trebui normalizată. Inima nu doare întotdeauna, nu dă semnale zgomotoase și nu avertizează clar. Uneori, singurul mod prin care cere ajutor este prin această senzație de lipsă de aer. Dacă ai observat că respiri mai greu decât înainte, că obosești rapid sau că activități care altădată erau ușoare au devenit dificile, nu amâna evaluarea. Un consult făcut la timp poate face diferența între o problemă ușor de tratat și o boală care evoluează în tăcere.
Programează-te acum și ai grijă de inima ta!
Distribuie
Articole similare
