Palpitațiile reprezintă percepția anormală a bătăilor inimii — prea rapide, prea puternice sau neregulate. Mulți pacienți le descriu ca „fluturări în piept”, „bătăi sărite” sau senzația unei lovituri bruște urmate de pauză. De cele mai multe ori sunt benigne, dar pot indica uneori aritmii cardiace serioase.
Conform explicațiilor oferite de Cleveland Clinic, ele pot apărea atât la persoane perfect sănătoase, cât și în contextul unor afecțiuni cardiace care necesită monitorizare atentă.
Cauze: de la stres la afecțiuni cardiace
Palpitațiile pot avea cauze funcționale (fără afectare structurală a inimii) sau organice (legate de o boală cardiacă).
Cauze funcționale (temporare)
- stres emoțional sau anxietate;
- efort fizic intens;
- consum excesiv de cafea, băuturi energizante sau alcool;
- lipsa somnului;
- fumatul sau vapatul;
- dezechilibre hormonale (menopauză, hipertiroidism).
Cauze organice (cardiace)
- tulburări de ritm: extrasistole, fibrilație atrială, tahicardie paroxistică;
- afecțiuni valvulare (de exemplu, prolaps de valvă mitrală);
- cardiopatie ischemică sau infarct miocardic în antecedente;
- insuficiență cardiacă;
- tulburări electrolitice (scăderea potasiului, magneziului).
Identificarea cauzei este esențială, pentru că tratamentul este complet diferit în funcție de mecanism.
Simptome palpitații: cum se simt și ce semnale de alarmă există
De multe ori, pacienții se prezintă la cardiolog nu doar din cauza palpitațiilor, ci și a simptomelor care le însoțesc.
Semnale de alarmă care impun evaluare cardiologică rapidă:
- durere în piept sau senzație de apăsare;
- amețeli, senzație de leșin;
- lipsă de aer (dispnee);
- oboseală marcată la efort minim;
- pierderea stării de conștiență (sincopă).
Dacă ele apar brusc, durează mult sau sunt însoțite de aceste simptome, este recomandată o consultație cardiologică de urgență.
Când trebuie să mergi la un consult cardiologic
Chiar dacă palpitațiile trec repede, este important să le investighezi dacă:
- se repetă frecvent (zilnic sau săptămânal);
- apar în repaus sau în timpul nopții;
- există antecedente de boli de inimă în familie;
- iei medicamente care pot influența ritmul cardiac;
- ai alte simptome (amețeli, durere toracică, lipsă de aer).
Un control cardiologic complet poate stabili dacă este vorba de o aritmie benignă sau o aritmie cardiacă ce necesită tratament.
Cum se investighează palpitațiile
O evaluare cardiologică completă include de obicei:
- Consultația cardiologică detaliată – discuția despre simptome, factori declanșatori și stil de viață.
- Electrocardiograma (ECG) – înregistrează activitatea electrică a inimii în momentul consultației.
- Monitorizarea Holter ECG (24–72 ore) – surprinde tulburările de ritm care apar ocazional.
- Ecocardiografia – evaluează structura și funcția inimii.
- Analize de sânge – pentru depistarea tulburărilor electrolitice sau hormonale.
Uneori, dacă palpitațiile sunt rare, se recomandă dispozitive portabile de monitorizare (inclusiv smartwatch-uri medicale) pentru a înregistra episoadele suspecte.
Tipuri de aritmii cardiace care pot provoca palpitatiile
Extrasistolele
Sunt contracții premature ale inimii, resimțite ca o „pauză” urmată de o bătaie puternică. De obicei sunt benigne, dar devin supărătoare când sunt frecvente.
Fibrilația atrială
Una dintre cele mai frecvente aritmii, apare mai ales la vârstnici sau hipertensivi. Poate duce la cheaguri de sânge și risc de accident vascular cerebral, motiv pentru care necesită tratament specific și monitorizare atentă.
Tahicardiile supraventriculare
Provoacă bătăi rapide, regulate, de 150–200/minut, apărute brusc. Pot fi declanșate de stres, alcool sau lipsa somnului.
Aritmiile ventriculare
Sunt mai rare, dar pot fi potențial letale. Se întâlnesc la pacienții cu infarct miocardic sau insuficiență cardiacă și impun evaluare urgentă.
Palpitațiile declanșate de stres și anxietate
Un procent semnificativ dintre pacienți prezintă palpitații în context de stres, atacuri de panică sau oboseală cronică. În aceste cazuri, inima este structural normală, dar sistemul nervos simpatic este hiperactiv.
Totuși, diagnosticul de „palpitații pe fond nervos” trebuie pus doar după excluderea cauzelor cardiace. De aceea, consultul la cardiolog este esențial înainte de a presupune că totul este doar „pe fond de stres”.
Tratamentul palpitațiilor: ce opțiuni există
Tratamentul depinde complet de cauză.
- Pentru aritmii benigne: reducerea cofeinei, renunțarea la fumat, somn suficient, exerciții regulate.
- Pentru aritmii simptomatice: medicamente antiaritmice, beta-blocante sau terapie ablativă (în cazuri selectate).
- Pentru fibrilația atrială: controlul ritmului sau al frecvenței și, uneori, anticoagulare pentru prevenirea AVC.
- Pentru cauze hormonale sau metabolice: corectarea dezechilibrelor tiroidiene sau electrolitice.
În multe cazuri, monitorizarea periodică și schimbarea stilului de viață sunt suficiente pentru a elimina complet episoadele de palpitații.
Ce poți face acasă când apar palpitațiile
- Respiră adânc și lent timp de 1–2 minute.
- Hidratează-te corespunzător.
- Evită cafeaua și alcoolul pentru 24 de ore.
- Notează momentul apariției și durata simptomului (ajută la diagnostic).
- Dacă ai dureri toracice sau amețeli – mergi imediat la urgență!
Prevenirea palpitațiilor: cum îți protejezi inima
Pentru o inimă echilibrată, cardiologii recomandă:
- 7–8 ore de somn pe noapte;
- activitate fizică moderată (mers, înot, bicicletă);
- reducerea stresului prin relaxare, yoga sau mindfulness;
- limitarea consumului de cafea și tutun;
- controlul periodic al tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei.
Prevenția este întotdeauna mai simplă și mai eficientă decât tratamentul.
Concluzie: nu ignora palpitațiile, chiar dacă par banale
Palpitațiile pot fi simple reacții la stres, dar uneori sunt primul semn al unei afecțiuni cardiace serioase. O consultație la cardiolog este cea mai sigură cale de a afla cauza și de a preveni complicațiile. Inima transmite semnale clare — ascult-o și acționează din timp.
Programează-te acum și ai grijă de inima ta!
Distribuie
Articole similare
