Insuficiența cardiacă – semne, cauze și tratamente. Când trebuie să mergi la cardiolog?

Ce este insuficiența cardiacă?

Insuficiența cardiacă este o afecțiune cronică în care inima nu mai reușește să pompeze sângele suficient de eficient pentru a satisface nevoile organismului. Practic, inima devine „slăbită” sau „rigidă” și nu mai poate trimite oxigen și substanțe nutritive către organe și țesuturi.

Contrar mitului, insuficiența cardiacă nu înseamnă că inima se oprește brusc, ci că funcționează la o capacitate redusă. Este una dintre cele mai frecvente cauze de spitalizare la vârstnici, dar poate apărea și la persoane mai tinere, mai ales dacă există factori de risc cardiovascular.

De ce apare insuficiența cardiacă?

Conform Societății Române de Cardiologie, insuficiența cardiacă reprezintă una dintre principalele cauze de spitalizare la vârstnici și este frecvent asociată cu hipertensiune, infarct miocardic și boli coronariene.

Insuficiența cardiacă este, de obicei, consecința altor boli cardiovasculare netratate corespunzător:

• Hipertensiunea arterială – suprasolicită inima și determină, în timp, rigidizarea pereților cardiaci.
• Infarctul miocardic – distruge o parte din mușchiul inimii, reducând forța de contracție.
• Boala coronariană – îngustarea arterelor coronare scade aportul de sânge la inimă.
• Afectarea valvelor cardiace – atunci când valvele nu se închid sau nu se deschid corespunzător, inima depune efort suplimentar.
• Aritmiile – bătăile neregulate ale inimii reduc eficiența pompei cardiace.
• Diabetul, obezitatea și consumul excesiv de alcool – factori suplimentari care favorizează apariția insuficienței cardiace.

Tipuri de insuficiență cardiacă

Insuficiența cardiacă nu este aceeași pentru toți pacienții. Ea poate fi clasificată în funcție de modul în care este afectată inima:

• Insuficiență cardiacă sistolică – inima nu mai are forța necesară să pompeze sângele eficient.
• Insuficiență cardiacă diastolică – inima devine rigidă și nu se mai relaxează corespunzător, ceea ce reduce volumul de sânge pompat.
• Insuficiență cardiacă stângă – sângele stagnează în plămâni, ducând la dificultăți de respirație.
• Insuficiență cardiacă dreaptă – sângele se acumulează în vene, provocând edeme (umflături) la picioare și abdomen.

Simptomele insuficienței cardiace

Semnele insuficienței cardiace se instalează treptat și sunt adesea confundate cu oboseala normală sau cu vârsta:

• dificultăți de respirație (dispnee), mai ales la efort sau în timpul nopții;
• oboseală accentuată și lipsă de energie;
• edeme la nivelul gleznelor, picioarelor sau abdomenului;
• creștere rapidă în greutate datorată retenției de lichide;
• tuse seacă persistentă sau respirație șuierătoare;
• palpitații sau bătăi neregulate ale inimii;
• scăderea capacității de efort.

Dacă aceste simptome devin frecvente, este momentul să consulți un medic cardiolog pentru o evaluare completă.

Complicațiile insuficienței cardiace

Netratată, insuficiența cardiacă se agravează și poate duce la:

• aritmii severe și risc crescut de stop cardiac;
• afectarea rinichilor și a ficatului;
• acumulare excesivă de lichid în plămâni (edem pulmonar acut);
• scăderea calității vieții și invaliditate.

Un diagnostic și un tratament precoce reduc semnificativ riscul acestor complicații.

Cum se diagnostichează insuficiența cardiacă?

Evaluarea corectă presupune un control cardiologic complet și investigații specifice:

• Electrocardiogramă (ECG) – evidențiază aritmii sau semne de infarct vechi.
• Ecocardiografie – investigația esențială pentru a evalua funcția de pompă a inimii și starea valvelor.
• Radiografie toracică – poate arăta mărirea inimii sau acumularea de lichid în plămâni.
• Analize de sânge – inclusiv markerul NT-proBNP, specific pentru insuficiența cardiacă.
• Test de efort sau monitorizare Holter – utile pentru evaluarea toleranței la efort și a aritmiilor.

Tratamentul insuficienței cardiace

Tratamentul este complex și personalizat, având ca scop îmbunătățirea calității vieții și încetinirea progresiei bolii.

1. Modificarea stilului de viață

• reducerea consumului de sare;
• dietă echilibrată, bogată în legume și proteine slabe;
• controlul greutății;
• renunțarea la fumat și alcool;
• activitate fizică adaptată capacității pacientului;
• monitorizarea regulată a tensiunii și pulsului.

2. Tratamentul medicamentos

Medicamentele folosite includ:

• inhibitori ai enzimei de conversie (IECA) sau sartani – reduc presiunea asupra inimii;
• beta-blocante – încetinesc ritmul cardiac și reduc consumul de oxigen;
• diuretice – elimină excesul de lichide și ameliorează edemele;
• antagoniști ai aldosteronului – protejează mușchiul inimii;
• terapii noi precum ARNI (sacubitril/valsartan), cu eficiență dovedită în reducerea mortalității.

3. Dispozitive și intervenții

În cazurile severe, medicul poate recomanda:

• stimulator cardiac (pacemaker) sau defibrilator implantabil (ICD);
• terapie de resincronizare cardiacă (CRT);
• intervenții chirurgicale pe valve sau bypass coronarian;
• transplant cardiac (în cazurile avansate).

Poate fi prevenită insuficiența cardiacă?

Răspunsul este da – prin controlul factorilor de risc cardiovascular:

• tratamentul corect al hipertensiunii arteriale;
• monitorizarea colesterolului și a glicemiei;
• renunțarea la fumat;
• o alimentație echilibrată și activitate fizică regulată;
• controale cardiologice periodice, mai ales dacă există antecedente familiale de boli de inimă.

De ce este important să mergi la cardiolog?

Insuficiența cardiacă evoluează lent, iar mulți pacienți ajung la medic abia când simptomele sunt avansate. O evaluare cardiologică la timp poate face diferența între o viață activă și independentă sau una marcată de spitalizări repetate.

La cabinet, îți pot oferi:

• diagnostic rapid prin ecocardiografie și alte investigații specifice;
• stabilirea unui plan personalizat de tratament;
• monitorizarea evoluției și ajustarea terapiei;
• consiliere privind stilul de viață și prevenția complicațiilor.

Când să te programezi la un consult cardiologic?

• dacă ai dificultăți de respirație la eforturi minime;
• dacă observi umflarea picioarelor sau creștere bruscă în greutate;
• dacă te simți obosit constant sau nu mai poți desfășura activitățile zilnice;
• dacă ai antecedente de infarct, hipertensiune sau diabet;
• dacă ai peste 40 de ani și nu ai mai efectuat un control cardiologic.

Ce trebuie să reții despre insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă nu este o condamnare, ci o afecțiune care poate fi ținută sub control cu ajutorul unui diagnostic corect, tratament modern și schimbări în stilul de viață.

Nu aștepta ca simptomele să se agraveze – programează-te din timp la un consult cardiologic.

Programează-te acum și ai grijă de inima ta!