Infarctul miocardic, cunoscut popular drept atac de cord, este una dintre cele mai grave urgențe medicale și principala cauză de deces cardiovascular, atât în România, cât și la nivel global. În fiecare zi, zeci de români suferă un infarct — mulți dintre ei fără să fi știut că inima lor era în pericol.
Ca medic cardiolog, am văzut de prea multe ori pacienți care ajung târziu la spital sau ignoră simptomele pentru că „au mai avut dureri” sau „nu e chiar așa grav”. Adevărul este că infarctul poate fi prevenit, dacă îți cunoști riscurile și vii la control la timp.
Ce este infarctul miocardic?
Infarctul miocardic acut (IMA) apare atunci când o arteră coronară (care irigă mușchiul inimii) se închide brusc, de obicei din cauza unui cheag de sânge format peste o placă de aterom. În lipsa oxigenului, o parte din mușchiul cardiac moare — cu efecte potențial fatale.
De ce este infarctul o urgență majoră?
Fiecare minut contează. Cu cât tratamentul este aplicat mai devreme, cu atât se salvează mai mult țesut cardiac și se reduce riscul de:
- Insuficiență cardiacă
- Tulburări de ritm grav
- Moarte subită cardiacă
👉 Timpul înseamnă mușchi cardiac salvat.
Simptomele infarctului miocardic: Ce trebuie să recunoști
Simptomele unui infarct pot varia, dar cele mai frecvente sunt:
🔴 Durere sau presiune în piept
- Apare brusc, în repaus sau la efort minim
- Se simte ca o apăsare, arsură, greutate sau strângere
- Poate iradia în brațul stâng, gât, maxilar, spate sau stomac
🔴 Dificultăți de respirație
- Respirația devine scurtă și superficială
- Poate apărea chiar și în absența durerii toracice
🔴 Transpirații reci, greață, amețeală
- Simptome nespecifice, dar importante, mai ales la femei
🔴 Stare de anxietate sau frică intensă
- Mulți pacienți descriu o presimțire a morții iminente
🔴 Pierderea cunoștinței (în cazuri severe)
Infarctul „tăcut”: Pericolul care nu doare
În unele cazuri, infarctul poate trece neobservat. Acest lucru este mai frecvent la:
- Persoanele cu diabet zaharat
- Vârstnici
- Femei
Semnele pot fi confuze: oboseală, amețeală, senzație de slăbiciune, lipsă de aer. De aceea, controalele regulate sunt esențiale chiar și când nu există simptome.
Ce trebuie să faci dacă suspectezi un infarct?
- Sună imediat la 112 – Nu încerca să conduci singur.
- Stai întins și liniștește-te – Nu face efort.
- Dacă ai aspirină, o poți lua (160-325 mg) – doar dacă nu ai contraindicații.
- Informează familia sau colegii – pentru a facilita intervenția rapidă.
Care sunt cauzele infarctului?
Cele mai frecvente cauze sunt legate de ateroscleroză (depunerea de grăsimi pe vasele de sânge) și factori de risc asociați:
- Hipertensiune arterială
- Colesterol crescut (LDL mare, HDL scăzut)
- Diabet zaharat
- Fumat
- Obezitate
- Sedentarism
- Stres cronic
- Alimentație nesănătoasă
- Istoric familial de boli cardiovasculare
Cum se pune diagnosticul?
În serviciul de urgență sau la cardiolog, diagnosticul de infarct se stabilește prin:
✅ Electrocardiogramă (EKG) – detectează modificările de ischemie sau infarct
✅ Analize de sânge – în special troponina, un marker al necrozei cardiace
✅ Ecocardiografie – evaluează funcția inimii și zonele afectate
✅ Coronarografie – evidențiază blocajele arterelor coronare
Tratamentul infarctului: Urgență și recuperare
🔻 Tratamentul acut:
- Tromboliză (dizolvarea cheagului) – în lipsa posibilității de angioplastie imediată
- Angioplastie cu stent – metoda standard (PCI), care deblochează rapid artera
- Tratament medicamentos – antiagregante, betablocante, statine, etc.
🔻 După infarct:
- Control riguros al tensiunii, colesterolului și glicemiei
- Tratament medicamentos pe termen lung
- Reabilitare cardiacă (program de recuperare supravegheată)
- Schimbări în stilul de viață
- Monitorizare cardiologică periodică
Prevenția – cea mai bună armă împotriva infarctului
Vestea bună este că peste 80% dintre infarctele miocardice pot fi prevenite dacă sunt eliminați factorii de risc.
Iată ce poți face:
✅ Controlează-ți tensiunea arterială
✅ Fă-ți periodic analize de sânge (colesterol, glicemie)
✅ Renunță la fumat
✅ Fă mișcare (minimum 150 de minute pe săptămână)
✅ Adoptă o alimentație echilibrată
✅ Evită stresul și dormi suficient
✅ Mergi regulat la cardiolog – mai ales dacă ai peste 40 de ani
Când ar trebui să te programezi la un consult cardiologic?
🔹 Dacă ai dureri în piept, palpitații sau lipsă de aer
🔹 Dacă ai unul sau mai mulți factori de risc
🔹 Dacă ai rude care au suferit infarct sau AVC
🔹 Dacă ai fost deja diagnosticat cu hipertensiune, diabet sau dislipidemie
🔹 Dacă vrei să faci prevenție, chiar dacă nu ai simptome
Ce oferă un consult complet la cabinetul meu de cardiologie?
În cadrul consultației vei beneficia de:
✔️ Discuție medicală detaliată și evaluarea factorilor de risc
✔️ EKG și măsurarea tensiunii arteriale
✔️ Ecografie cardiacă (dacă este necesară)
✔️ Recomandări de analize și stil de viață
✔️ Stabilirea planului de prevenție sau tratament personalizat
Totul într-un mediu profesionist, prietenos și fără liste lungi de așteptare.
Infarctul miocardic: Cum îl recunoști, cum îl previi și când trebuie să mergi la cardiolog
Infarctul miocardic, cunoscut popular drept atac de cord, este una dintre cele mai grave urgențe medicale și principala cauză de deces cardiovascular, atât în România, cât și la nivel global. În fiecare zi, zeci de români suferă un infarct — mulți dintre ei fără să fi știut că inima lor era în pericol.
Ca medic cardiolog, am văzut de prea multe ori pacienți care ajung târziu la spital sau ignoră simptomele pentru că „au mai avut dureri” sau „nu e chiar așa grav”. Adevărul este că infarctul poate fi prevenit, dacă îți cunoști riscurile și vii la control la timp.
Ce este infarctul miocardic?
Infarctul miocardic acut (IMA) apare atunci când o arteră coronară (care irigă mușchiul inimii) se închide brusc, de obicei din cauza unui cheag de sânge format peste o placă de aterom. În lipsa oxigenului, o parte din mușchiul cardiac moare — cu efecte potențial fatale.
De ce este infarctul o urgență majoră?
Fiecare minut contează. Cu cât tratamentul este aplicat mai devreme, cu atât se salvează mai mult țesut cardiac și se reduce riscul de:
- Insuficiență cardiacă
- Tulburări de ritm grav
- Moarte subită cardiacă
👉 Timpul înseamnă mușchi cardiac salvat.
Simptomele infarctului miocardic: Ce trebuie să recunoști
Simptomele unui infarct pot varia, dar cele mai frecvente sunt:
🔴 Durere sau presiune în piept
- Apare brusc, în repaus sau la efort minim
- Se simte ca o apăsare, arsură, greutate sau strângere
- Poate iradia în brațul stâng, gât, maxilar, spate sau stomac
🔴 Dificultăți de respirație
- Respirația devine scurtă și superficială
- Poate apărea chiar și în absența durerii toracice
🔴 Transpirații reci, greață, amețeală
- Simptome nespecifice, dar importante, mai ales la femei
🔴 Stare de anxietate sau frică intensă
- Mulți pacienți descriu o presimțire a morții iminente
🔴 Pierderea cunoștinței (în cazuri severe)
Infarctul „tăcut”: Pericolul care nu doare
În unele cazuri, infarctul poate trece neobservat. Acest lucru este mai frecvent la:
- Persoanele cu diabet zaharat
- Vârstnici
- Femei
Semnele pot fi confuze: oboseală, amețeală, senzație de slăbiciune, lipsă de aer. De aceea, controalele regulate sunt esențiale chiar și când nu există simptome.
Ce trebuie să faci dacă suspectezi un infarct?
- Sună imediat la 112 – Nu încerca să conduci singur.
- Stai întins și liniștește-te – Nu face efort.
- Dacă ai aspirină, o poți lua (160-325 mg) – doar dacă nu ai contraindicații.
- Informează familia sau colegii – pentru a facilita intervenția rapidă.
Care sunt cauzele infarctului?
Cele mai frecvente cauze sunt legate de ateroscleroză (depunerea de grăsimi pe vasele de sânge) și factori de risc asociați:
- Hipertensiune arterială
- Colesterol crescut (LDL mare, HDL scăzut)
- Diabet zaharat
- Fumat
- Obezitate
- Sedentarism
- Stres cronic
- Alimentație nesănătoasă
- Istoric familial de boli cardiovasculare
Cum se pune diagnosticul?
În serviciul de urgență sau la cardiolog, diagnosticul de infarct se stabilește prin:
✅ Electrocardiogramă (EKG) – detectează modificările de ischemie sau infarct
✅ Analize de sânge – în special troponina, un marker al necrozei cardiace
✅ Ecocardiografie – evaluează funcția inimii și zonele afectate
✅ Coronarografie – evidențiază blocajele arterelor coronare
Tratamentul infarctului: Urgență și recuperare
🔻 Tratamentul acut:
- Tromboliză (dizolvarea cheagului) – în lipsa posibilității de angioplastie imediată
- Angioplastie cu stent – metoda standard (PCI), care deblochează rapid artera
- Tratament medicamentos – antiagregante, betablocante, statine, etc.
🔻 După infarct:
- Control riguros al tensiunii, colesterolului și glicemiei
- Tratament medicamentos pe termen lung
- Reabilitare cardiacă (program de recuperare supravegheată)
- Schimbări în stilul de viață
- Monitorizare cardiologică periodică
Prevenția – cea mai bună armă împotriva infarctului
Vestea bună este că peste 80% dintre infarctele miocardice pot fi prevenite dacă sunt eliminați factorii de risc.
Iată ce poți face:
✅ Controlează-ți tensiunea arterială
✅ Fă-ți periodic analize de sânge (colesterol, glicemie)
✅ Renunță la fumat
✅ Fă mișcare (minimum 150 de minute pe săptămână)
✅ Adoptă o alimentație echilibrată
✅ Evită stresul și dormi suficient
✅ Mergi regulat la cardiolog – mai ales dacă ai peste 40 de ani
Când ar trebui să te programezi la un consult cardiologic?
🔹 Dacă ai dureri în piept, palpitații sau lipsă de aer
🔹 Dacă ai unul sau mai mulți factori de risc
🔹 Dacă ai rude care au suferit infarct sau AVC
🔹 Dacă ai fost deja diagnosticat cu hipertensiune, diabet sau dislipidemie
🔹 Dacă vrei să faci prevenție, chiar dacă nu ai simptome
Ce oferă un consult complet la cabinetul meu de cardiologie?
În cadrul consultației vei beneficia de:
✔️ Discuție medicală detaliată și evaluarea factorilor de risc
✔️ EKG și măsurarea tensiunii arteriale
✔️ Ecografie cardiacă (dacă este necesară)
✔️ Recomandări de analize și stil de viață
✔️ Stabilirea planului de prevenție sau tratament personalizat
Totul într-un mediu profesionist, prietenos și fără liste lungi de așteptare.
Programează-te acum și ai grijă de inima ta!
Distribuie
Articole similare
