Hipertensiunea arterială – „ucigașul tăcut” pe care nu trebuie să-l ignori

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială, cunoscută popular și sub numele de „tensiune mare”, este una dintre cele mai răspândite afecțiuni cardiovasculare la nivel mondial. Ea apare atunci când valorile tensiunii arteriale depășesc în mod constant 140/90 mmHg. În mod normal, tensiunea arterială ar trebui să fie menținută sub 130/80 mmHg pentru a proteja inima, vasele de sânge și organele vitale.

De ce este hipertensiunea numită „ucigașul tăcut”? Pentru că, în majoritatea cazurilor, nu dă simptome evidente până când nu produce complicații grave: infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală sau tulburări de vedere.

Cauzele hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea poate fi cauzată de o combinație de factori, printre care:

• Predispoziția genetică – dacă ai rude cu hipertensiune, riscul tău este mai mare.
• Stilul de viață – alimentația bogată în sare, consumul excesiv de alcool, fumatul și sedentarismul contribuie la creșterea tensiunii.
• Vârsta – pe măsură ce înaintăm în vârstă, elasticitatea vaselor scade.
• Obezitatea – fiecare kilogram în plus crește presiunea asupra inimii și vaselor de sânge.
• Stresul cronic – accelerează activitatea sistemului nervos simpatic și menține tensiunea ridicată.

Simptomele hipertensiunii arteriale

Multe persoane trăiesc ani de zile cu hipertensiune fără să știe. Totuși, uneori pot apărea:

• dureri de cap persistente, mai ales dimineața;
• amețeli sau tulburări de echilibru;
• palpitații sau bătăi neregulate ale inimii;
• tulburări de vedere (vedere încețoșată, puncte negre);
• episoade de oboseală nejustificată.

Aceste simptome nu sunt specifice și pot fi ușor ignorate, de aceea măsurarea regulată a tensiunii arteriale este esențială.

Complicațiile hipertensiunii arteriale

Netratată, hipertensiunea arterială are consecințe severe:

• Infarct miocardic – cauzat de blocarea arterelor coronare.
• Accident vascular cerebral – hipertensiunea este cel mai important factor de risc.
• Insuficiență cardiacă – inima obosește în timp din cauza presiunii crescute.
• Insuficiență renală – rinichii sunt afectați de tensiunea mare pe termen lung.
• Retinopatie hipertensivă – pierdere treptată a vederii.

De aceea, controlul tensiunii nu este un moft, ci o necesitate pentru sănătatea pe termen lung.

Cum se diagnostichează hipertensiunea arterială?

Primul pas este simplu: măsurarea tensiunii arteriale. Ideal este să fie verificată regulat, fie la medic cardiolog, fie acasă, cu un tensiometru de calitate.

Diagnosticul nu se pune pe baza unei singure valori crescute, ci pe măsurători repetate. În plus, medicul cardiolog poate recomanda:

• analize de sânge și urină;
• electrocardiogramă (ECG);
• ecocardiografie;
• monitorizare ambulatorie 24h (Holter TA).

Aceste investigații ajută la depistarea cauzei și a posibilelor complicații deja instalate.

Tratamentul hipertensiunii arteriale

Tratamentul este personalizat și are două componente principale:

1. Schimbări ale stilului de viață

• reducerea consumului de sare;
• adoptarea unei diete echilibrate (bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește, lactate degresate);
• scăderea în greutate;
• renunțarea la fumat și limitarea alcoolului;
• exerciții fizice regulate – mersul pe jos 30 de minute zilnic poate face minuni;
• controlul stresului prin tehnici de relaxare, yoga sau meditație.

2. Tratamentul medicamentos

Dacă măsurile de mai sus nu sunt suficiente, medicul cardiolog va recomanda tratament medicamentos, precum:

• diuretice;
• inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA);
• sartani;
• beta-blocante;
• blocante ale canalelor de calciu.

Medicamentele se aleg în funcție de vârstă, alte boli asociate și răspunsul pacientului la tratament.

Prevenția hipertensiunii arteriale

Chiar dacă ai risc genetic, poți reduce semnificativ șansele de a dezvolta hipertensiune prin:

• alimentație sănătoasă, cu puțină sare și grăsimi saturate;
• menținerea unei greutăți normale;
• activitate fizică zilnică;
• limitarea stresului;
• controale medicale regulate.

Prevenția este întotdeauna mai ușoară decât tratarea complicațiilor.

De ce este important să mergi la medic?

Mulți pacienți îmi spun la consultație: „Mă simțeam bine, nu credeam că am tensiune mare”. Hipertensiunea nu doare și tocmai de aceea poate fi periculoasă.

O consultație cardiologică regulată nu înseamnă doar măsurarea tensiunii. În cabinet, evaluăm riscul cardiovascular global, verificăm starea inimii și putem depista din timp alte probleme ascunse.

Dacă ai valori tensionale crescute, e mai bine să afli acum, când se poate trata eficient, decât târziu, când apar complicațiile.

Când ar trebui să te programezi la o consultație cardiologică?

• dacă ai tensiune arterială peste 140/90 mmHg la mai multe măsurători;
• dacă ai factori de risc (fumat, colesterol crescut, obezitate, diabet, istoric familial);
• dacă ai simptome precum palpitații, amețeli, dureri de cap persistente, tulburări de vedere;
• dacă ai peste 40 de ani și nu ai mai făcut un control cardiologic complet.

Hipertensiunea arterială este o afecțiune comună, dar gravă, care poate fi ținută sub control dacă este diagnosticată la timp. Nu aștepta să apară simptomele – programează-te la o consultație cardiologică pentru evaluare și tratament personalizat.

Programează-te acum și ai grijă de inima ta!