Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în România și la nivel global. De cele mai multe ori, ele evoluează în tăcere, fără simptome evidente, până în momentul în care produc evenimente grave precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Vestea bună este că, printr-un stil de viață sănătos și controale medicale regulate, pot fi prevenite și ținute sub control.
Ca medic cardiolog, îmi propun prin acest articol să îți ofer informațiile esențiale despre bolile de inimă și circulație, semnalele de alarmă și pașii practici pentru a-ți proteja sănătatea cardiovasculară.
Ce sunt bolile cardiovasculare?
Bolile cardiovasculare reprezintă un grup de afecțiuni care implică inima și vasele de sânge. Cele mai frecvente forme includ:
- Boala coronariană (boala cardiacă ischemică): apare atunci când arterele care hrănesc inima se îngustează din cauza depunerilor de grăsime (ateroscleroză);
- Hipertensiunea arterială: presiunea crescută a sângelui asupra pereților arteriali;
- Insuficiența cardiacă: inima nu mai poate pompa eficient sângele în organism;
- Aritmiile: tulburări de ritm cardiac, cum ar fi fibrilația atrială;
- Boala vasculară periferică: afectează circulația sângelui către membre;
- Accidentul vascular cerebral (AVC): se produce atunci când fluxul sanguin către o zonă a creierului este întrerupt.
De ce apar bolile cardiovasculare?
Bolile inimii nu sunt o fatalitate. Ele apar, în general, pe fondul acumulării unor factori de risc modificabili și nemodificabili:
Factori de risc modificabili:
- Fumatul și vapatul
- Alimentația bogată în grăsimi saturate și sare
- Sedentarismul
- Consumul excesiv de alcool
- Obezitatea
- Stresul cronic
- Hipertensiunea netratată
- Colesterolul crescut
- Diabetul zaharat
Factori de risc nemodificabili:
- Vârsta (riscul crește după 45 de ani la bărbați și 55 la femei)
- Istoricul familial de boli de inimă
- Sexul (bărbații sunt ușor mai predispuși la forme severe în tinerețe)
Semnele bolilor cardiovasculare
Mulți pacienți ignoră sau interpretează greșit primele simptome ale unei boli cardiovasculare. Iată câteva semnale de alarmă care impun un consult de specialitate:
- Durere sau disconfort în piept (senzație de apăsare, arsură sau greutate);
- Dificultăți de respirație (dispnee), mai ales la efort;
- Palpitații sau bătăi neregulate ale inimii;
- Amețeli, leșin;
- Umflarea gleznelor și picioarelor;
- Oboseală cronică;
- Durere la nivelul gâtului, maxilarului, brațului stâng sau spatelui.
Important: Unele simptome pot fi „atipice” mai ales la femei și persoanele cu diabet – de aceea este crucială evaluarea cardiologică regulată.
Complicațiile bolilor cardiovasculare
Fără tratament, bolile de inimă pot duce la complicații grave:
- Infarct miocardic acut – necroza mușchiului cardiac;
- Accident vascular cerebral – afectarea creierului prin lipsa oxigenului;
- Insuficiență cardiacă – scăderea capacității inimii de a pompa sânge;
- Stop cardiac – oprirea bruscă a activității inimii;
- Invaliditate – în urma complicațiilor neurologice sau cardiace.
Cum se diagnostichează bolile cardiovasculare?
Consultația cardiologică implică mai mult decât o simplă măsurare a tensiunii sau un EKG. Evaluarea corectă poate include:
- Electrocardiogramă (EKG);
- Ecocardiografie – pentru a evalua funcția inimii;
- Test de efort – monitorizarea inimii în timpul exercițiului;
- Holter EKG și tensiune – monitorizare 24/48 de ore;
- Analize de sânge – pentru colesterol, trigliceride, glicemie;
- Angiografie coronariană – în cazuri complexe.
Cum prevenim bolile cardiovasculare?
Vestea bună este că peste 80% dintre bolile cardiovasculare pot fi prevenite! Iată pașii cheie:
1. Măsoară-ți regulat tensiunea arterială
Hipertensiunea este un „ucigaș tăcut”. Monitorizarea periodică este vitală, mai ales după 40 de ani.
2. Verifică-ți colesterolul și glicemia
Colesterolul crescut contribuie la blocarea arterelor, iar glicemia necontrolată afectează vasele de sânge.
3. Renunță la fumat și vapat
Aceste obiceiuri deteriorează vasele de sânge și cresc riscul de infarct și AVC.
4. Adopta un stil de viață activ
30 de minute de mers rapid zilnic îți pot reduce semnificativ riscul cardiovascular.
5. Mănâncă sănătos
Optează pentru o alimentație bazată pe legume, fructe, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, nuci).
6. Redu stresul
Tehnicile de relaxare, meditația, somnul de calitate și susținerea emoțională ajută inima.
De ce este important controlul cardiologic regulat?
Chiar și în absența simptomelor, consultul cardiologic de rutină este cea mai bună strategie de prevenție. Este recomandat:
- Anual după vârsta de 40 de ani;
- Mai devreme dacă ai factori de risc sau istoric familial;
- Dacă ai deja afecțiuni precum hipertensiune, diabet, obezitate;
- Dacă urmează să începi un program de sport intensiv.
În cabinetul meu, evaluarea este completă și adaptată fiecărui pacient. Nu tratăm doar boala, ci și cauza ei, și te ghidăm pas cu pas spre o inimă mai sănătoasă.
Când ai nevoie de un consult de specialitate?
Programează-te la medicul cardiolog dacă:
- Ai oricare dintre simptomele menționate mai sus;
- Ai fost diagnosticat cu hipertensiune, colesterol crescut sau diabet;
- Ai suferit în trecut un eveniment cardiovascular;
- Vrei o evaluare preventivă completă;
- Ai un stil de viață stresant sau sedentar.
Concluzie
Bolile cardiovasculare pot fi tăcute, dar consecințele lor sunt zgomotoase. Cu cât le depistăm mai devreme, cu atât șansele de a le controla sunt mai mari. Nu aștepta să apară problemele — inima ta merită atenție, îngrijire și prevenție.
Programează-te acum și ai grijă de inima ta!
Distribuie
Articole similare
