Leșinul (sincopa): cauze cardiace și când poate fi un semnal de alarmă

Aproximativ o treime până la jumătate dintre oameni vor leșina cel puțin o dată în viață. În marea majoritate a cazurilor este un eveniment benign, cu un mecanism reflex bine înțeles, care nu lasă nicio urmă. Într-o minoritate de cazuri însă, leșinul este primul și singurul avertisment al unei probleme cardiace care poate deveni fatală.

Toată cardiologia sincopei se rezumă, în esență, la o singură sarcină: separarea acestor două categorii. Iar vestea bună este că, în cele mai multe cazuri, separarea se poate face pe baza unei anamneze bine luate, a unui ECG și a măsurării tensiunii în ortostatism.

1. Ce este, de fapt, sincopa

Sincopa este pierderea tranzitorie a cunoștinței, cauzată de hipoperfuzia cerebrală globală, caracterizată prin debut rapid, durată scurtă și recuperare spontană completă. Fiecare element din această definiție contează.

Nu este sincopă: criza epileptică (recuperare lentă, confuzie postcritică prelungită), căderea fără pierderea cunoștinței, coma, intoxicațiile, hipoglicemia severă, sau atacul de panică cu pseudosincopă psihogenă.

Ghidul european clasifică sincopa în trei mari categorii: reflexă (neuro-mediată), prin hipotensiune ortostatică și cardiacă. Prima este cea mai frecventă, ultima este cea mai periculoasă.

2. Sincopa reflexă — cea mai frecventă și cea mai benignă

Reprezintă majoritatea cazurilor, în special la tineri. Mecanismul: un reflex inadecvat produce vasodilatație și/sau bradicardie, cu prăbușirea temporară a tensiunii arteriale.

Elementele care o sugerează, conform ghidului european:

• Istoric lung de sincope recurente, în special începute înainte de 40 de ani.
• Declanșare după o priveliște, un sunet, un miros neplăcut sau după durere.
• Ortostatism prelungit — cozi, slujbe religioase, transport în comun aglomerat.
• În timpul sau imediat după o masă.
• În locuri aglomerate sau supraîncălzite.
• Prodrom clar: paloare, transpirații, greață, vedere care se întunecă treptat.
• La rotirea capului sau la presiune pe sinusul carotidian (guler strâmt, bărbierit).
• Absența bolii cardiace structurale.
• Forme situaționale: la tuse, la micțiune, la defecație, la înghițire.

Sincopa reflexă nu scurtează viața. Poate însă produce traumatisme serioase prin cădere și afectează semnificativ calitatea vieții atunci când este recurentă.

3. Cauzele cardiace ale sincopei

Aici se află riscul real. Sincopa cardiacă are un prognostic semnificativ mai prost și necesită diagnostic rapid.

Aritmii — cea mai frecventă cauză cardiacă

• Bradiaritmii: disfuncție de nod sinusal cu pauze prelungite, bloc atrioventricular de grad II Mobitz II sau de grad III. Sincopa apare brusc, fără prodrom — descrisă clasic ca „s-a stins lumina”.
• Tahiaritmii ventriculare: tahicardie ventriculară, torsada vârfurilor. Cele mai periculoase, cu risc de moarte subită.
• Tahiaritmii supraventriculare cu frecvență foarte mare.
• Disfuncția unui stimulator cardiac sau a unui defibrilator implantat.
• Sindroame aritmice ereditare: sindromul de QT lung, sindromul Brugada, tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică, sindromul de QT scurt.

Boli structurale

• Stenoza aortică severă — sincopa la efort este unul dintre cele trei simptome cardinale și indică o supraviețuire semnificativ redusă fără intervenție.
• Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă — cauză importantă de sincopă și moarte subită la tineri și la sportivi.
• Infarctul miocardic acut, în special cel inferior.
• Embolia pulmonară masivă.
• Disecția de aortă.
• Tamponada cardiacă.
• Hipertensiunea pulmonară severă.
• Mixomul atrial sau tromb intracardiac obstructiv — rare.
• Displazia aritmogenă de ventricul drept.

Caz din cabinet (date modificate pentru confidențialitate): un bărbat de 19 ani, fotbalist juvenil, a leșinat în timpul unui meci, în plin efort, fără niciun semn premergător. A fost interpretat inițial ca „deshidratare și căldură”. ECG-ul a arătat însă criterii de hipertrofie ventriculară, iar ecocardiografia a confirmat o cardiomiopatie hipertrofică cu obstrucție. Unchiul lui decedase subit la 41 de ani, fapt neconsemnat nicăieri până atunci. Sincopa la efort a fost singura șansă de a pune diagnosticul înainte de un eveniment fatal.

4. Sincopa prin hipotensiune ortostatică

A treia categorie, frecventă mai ales la vârstnici. Apare la ridicarea în picioare, după ortostatism prelungit sau după masă. Cauzele principale:

• Medicamente — cea mai frecventă cauză: antihipertensive, diuretice, nitrați, alfa-blocante, antidepresive triciclice, medicație pentru prostată.
• Depleția de volum — deshidratare, hemoragie, vărsături, diaree.
• Insuficiența autonomă — diabet zaharat cu neuropatie, boală Parkinson, atrofie multisistemică, amiloidoză.
• Repausul prelungit la pat și decondiționarea.
• Consumul de alcool.

Ghidul european distinge hipotensiunea ortostatică inițială (în primele 15 secunde), clasică (sub 3 minute) și întârziată (peste 3 minute) — fiecare cu mecanism și abordare puțin diferite.

5. Cum faci diferența: semnele care separă sincopa benignă de cea periculoasă

Iată tabloul comparativ pe care îl folosesc în practică.

Sugestiv pentru sincopă benignă (reflexă)

• Prodrom lung și clar: greață, transpirații, paloare, căldură, vedere care se întunecă progresiv.
• Declanșator identificabil: durere, emoție, ortostatism prelungit, căldură, vederea sângelui.
• Apare în picioare sau în șezut, niciodată culcat.
• Recuperare rapidă, dar cu oboseală reziduală.
• Istoric lung de episoade similare, de la vârstă tânără.
• Vârstă sub 40 de ani, fără boală cardiacă.

Sugestiv pentru sincopă cardiacă — semnale de alarmă

• Sincopă în timpul efortului fizic — cel mai important semnal de alarmă, la orice vârstă.
• Sincopă fără niciun prodrom, bruscă, „ca un întrerupător”.
• Sincopă în poziție culcată sau șezândă.
• Palpitații imediat înainte de pierderea cunoștinței.
• Sincopă însoțită de durere în piept sau de lipsă de aer.
• Istoric familial de moarte subită sub 50 de ani.
• Boală cardiacă structurală cunoscută sau infarct în antecedente.
• ECG anormal: bloc de ramură, bloc atrioventricular, preexcitație, QT prelungit, criterii de hipertrofie, unde Q patologice, tipar Brugada.
• Suflu cardiac nou descoperit.
• Traumatism sever produs de cădere — sugerează absența prodromului.
• Prima sincopă după vârsta de 50–60 de ani, fără declanșator evident.

6. Ce investigații recomand

Ghidul european structurează evaluarea în trepte. La evaluarea inițială, la toți pacienții: anamneză completă, examen fizic cu măsurarea tensiunii în ortostatism și ECG cu 12 derivații. Această triadă simplă rezolvă diagnosticul la o parte importantă dintre pacienți.

• Monitorizare ECG imediată la pacienții cu risc înalt și suspiciune de sincopă aritmică.
• Ecocardiografie — la pacienții cu boală cardiacă cunoscută, suspiciune de boală structurală sau sincopă de cauză cardiovasculară.
• Monitorizare Holter 24–72 de ore, sau prelungită dacă episoadele sunt rare.
• Loop recorder implantabil — la pacienți cu sincope recurente inexplicabile, cu risc scăzut de moarte subită, sau la pacienți cu căderi inexplicabile ori suspiciune de epilepsie neconfirmată.
• Test de efort — obligatoriu la sincopa apărută în timpul sau imediat după efort.
• Masajul sinusului carotidian — la pacienți peste 40 de ani cu sincopă de origine neclarificată compatibilă cu mecanism reflex.
• Test de înclinare (tilt test) — la suspiciunea de sincopă reflexă sau de cauză ortostatică.
• Studiu electrofiziologic — la pacienți cu sincopă inexplicabilă și bloc bifascicular, sau la suspiciune de tahiaritmie.
• Analize: hemoleucogramă, ionogramă, glicemie, creatinină, troponină și D-dimeri în context clinic sugestiv.
• RMN cardiac — la suspiciunea de cardiomiopatie sau de displazie aritmogenă.
• Consult neurologic — doar dacă există insuficiență autonomă sau suspiciune reală de epilepsie. Ghidul este clar: la o sincopă tipică, tomografia cerebrală, EEG-ul și ecografia Doppler carotidiană de rutină nu sunt utile.

7. Când sincopa este o urgență medicală

Apelează 112 sau prezintă-te imediat la camera de gardă dacă leșinul:

• A apărut în timpul efortului fizic.
• A fost precedat de palpitații sau de durere în piept.
• A apărut în poziție culcată.
• S-a produs fără niciun semn premergător și a cauzat traumatism.
• A fost urmat de confuzie prelungită, deficit motor sau dificultate de vorbire.
• Se însoțește de lipsă de aer severă sau de tensiune arterială foarte mică.
• Apare la un pacient cu boală cardiacă cunoscută sau cu stimulator/defibrilator implantat.
• A apărut de mai multe ori în ultimele zile.
• Este însoțit de sângerare (scaune negre, vărsături cu sânge) sau de durere abdominală intensă.
• Apare la o gravidă.
• Este vorba de primul episod după 60 de ani, fără declanșator evident.

Un principiu pe care îl repet: orice sincopă produsă în timpul efortului este considerată cardiacă până la proba contrarie. Nu este o exagerare de precauție — este exact abordarea recomandată de ghidurile europene.

8. Ce faci dacă cineva leșină lângă tine

• Așază persoana pe spate și ridică-i picioarele la 30–45 de grade. Nu o ridica în picioare și nu o așeza pe scaun.
• Verifică respirația și pulsul. Dacă nu respiră normal sau nu are puls, începe imediat resuscitarea cardio-pulmonară și cere un defibrilator automat.
• Nu introduce nimic în gura persoanei — este un mit periculos.
• Slăbește hainele strâmte de la gât.
• Nu-i da apă sau medicamente cât timp nu este complet conștientă.
• Notează durata pierderii cunoștinței și dacă au existat mișcări convulsive — informația este valoroasă pentru medic. Câteva secuse scurte pot apărea și în sincopa simplă și nu înseamnă automat epilepsie.
• Sună 112 dacă recuperarea nu este completă în 1–2 minute, dacă există traumatism, sau dacă sunt prezente oricare dintre semnalele de alarmă de mai sus.

9. Cum se tratează sincopa

Sincopa reflexă

Baza tratamentului este educația, nu medicația. Ce recomand:

• Recunoașterea prodromului și așezarea imediată la primele semne.
• Manevre de contrapresiune: încrucișarea picioarelor cu contracția musculaturii, strângerea puternică a pumnilor, încleștarea mâinilor cu tracțiune. Sunt eficiente și subutilizate.
• Hidratare adecvată și aport suficient de sare, acolo unde nu există contraindicații.
• Evitarea declanșatorilor cunoscuți și a ortostatismului prelungit.
• La pacienții tineri cu tensiune mică și prodrom clar, ghidul menționează opțiuni medicamentoase specifice.
• La vârstnicii hipertensivi, reducerea medicației antihipertensive, cu o țintă sistolică în jur de 140 mmHg, este o măsură recomandată explicit.
• Stimulatorul cardiac este rezervat unor forme selectate, cu asistolă documentată, la pacienți peste 40 de ani cu episoade recurente severe.

Sincopa cardiacă

Tratamentul este al cauzei: stimulator cardiac pentru bradiaritmii, ablație sau antiaritmice pentru tahiaritmii, defibrilator implantabil la pacienții cu risc de moarte subită, înlocuire valvulară pentru stenoza aortică severă, revascularizare pentru ischemie.

10. Mesajul meu, ca medic cardiolog

Sincopa este unul dintre puținele simptome în care o singură întrebare bine pusă poate salva o viață: „Ce făceai exact în momentul în care ai leșinat?”

Dacă răspunsul este „stăteam de o oră în picioare la coadă, mi s-a făcut rău, am transpirat și am văzut negru în fața ochilor” — este, aproape sigur, o sincopă reflexă benignă. Dacă răspunsul este „alergam” sau „urcam scările” — este o urgență de evaluare, indiferent de vârstă și de cât de bine arată pacientul acum.

Ce mă îngrijorează cel mai mult în practică nu sunt pacienții care ajung la camera de gardă după un leșin. Sunt cei care nu ajung — pentru că „a trecut”, pentru că „s-a întâmplat și altă dată”, pentru că „era cald”. Un episod de sincopă la efort, ignorat, poate fi singurul avertisment pe care îl primește o persoană tânără cu o cardiomiopatie nediagnosticată.

Și încă un aspect, pe care pacienții îl uită frecvent: după o sincopă neexplicată, nu conduce până la clarificarea cauzei. Există reglementări specifice privind conducerea auto după sincopă, iar riscul pentru tine și pentru ceilalți este real.

Dacă ai leșinat, chiar o singură dată, și nu ai o explicație clară și banală, hai să o căutăm împreună. În cele mai multe cazuri, vestea va fi bună — și meriți să o auzi cu certitudine, nu cu speranță.

11. Întrebări frecvente despre leșin (FAQ)

Am leșinat o singură dată. Trebuie să merg la medic?

Dacă episodul a avut un declanșator clar (ortostatism prelungit, căldură, recoltare de sânge, durere) și un prodrom tipic, riscul este mic — dar un consult cu ECG rămâne recomandabil. Dacă a apărut la efort, în poziție culcată, fără prodrom, sau cu palpitații, mergi cât mai repede.

Leșinul poate fi confundat cu o criză epileptică?

Da, și se întâmplă în ambele sensuri. În sincopă pot apărea câteva secuse musculare scurte, care sunt interpretate greșit ca epilepsie. Diferența o fac durata, confuzia postcritică (prelungită în epilepsie, scurtă în sincopă), mușcarea laterală a limbii și circumstanțele de apariție.

De ce leșin când văd sânge sau când mi se recoltează analize?

Este o sincopă reflexă tipică, prin activare vagală. Este benignă. Soluția practică: anunță personalul medical înainte, stai întins în timpul procedurii și folosește manevrele de contrapresiune la primele semne.

Pot conduce după un episod de sincopă?

Nu, până la clarificarea cauzei și avizul medicului. Restricțiile diferă în funcție de diagnostic și de categoria permisului. Este o discuție pe care o port cu fiecare pacient în parte.

Sincopa la copii și adolescenți este îngrijorătoare?

În majoritatea cazurilor este reflexă și benignă. Dar sincopa la efort, cea fără prodrom sau cea la un copil cu istoric familial de moarte subită necesită evaluare cardiologică completă, inclusiv ECG și ecocardiografie.

Ce este loop recorderul implantabil?

Un dispozitiv miniatural, implantat subcutanat sub anestezie locală, care înregistrează continuu ritmul cardiac până la 3 ani. Este soluția pentru sincopele rare, la care monitorizarea clasică nu prinde episodul.

Stresul singur poate provoca leșin?

Emoția intensă este un declanșator clasic de sincopă reflexă. Există și pseudosincopa psihogenă, o entitate distinctă, în care nu există hipoperfuzie cerebrală reală — dar și aceasta se diagnostichează după excluderea cauzelor organice.

Sincopa scurtează viața?

Sincopa reflexă, nu. Sincopa de cauză cardiacă este asociată cu un prognostic semnificativ mai prost, dar acest prognostic ține de boala de bază — iar odată identificată și tratată, riscul scade substanțial. De aceea contează atât de mult diagnosticul corect.

Surse și ghiduri citate

• Brignole M et al. 2018 ESC Guidelines for the diagnosis and management of syncope. Eur Heart J. 2018;39(21):1883–1948 — academic.oup.com/eurheartj
• Brignole M et al. Practical Instructions for the 2018 ESC Guidelines for the diagnosis and management of syncope. Eur Heart J. 2018;39(21):e43–e80 — academic.oup.com/eurheartj
• Brignole M. „Ten Commandments” of ESC Syncope Guidelines 2018. Eur Heart J. 2018;39(21):1870–1871 — academic.oup.com/eurheartj
• Glikson M, Nielsen JC et al. 2021 ESC Guidelines on cardiac pacing and cardiac resynchronization therapy. Eur Heart J. 2021;42(35):3427–3520 — academic.oup.com/eurheartj
• Pelliccia A, Sharma S et al. 2020 ESC Guidelines on sports cardiology and exercise in patients with cardiovascular disease. Eur Heart J. 2021;42(1):17–96 — doi.org/10.1093/eurheartj/ehaa605

*Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. După orice episod de leșin fără explicație clară, programează-te la o consultație de cardiologie.*

Programează-te acum și ai grijă de inima ta!