Site Logotype
Sănătate cardiovasculară

Atac de panică sau infarct? Cum faci diferența și când trebuie să mergi de urgență la cardiolog

„Am crezut că fac infarct.”
Aceasta este una dintre cele mai frecvente fraze pe care le aud în cabinetul de cardiologie. Pacienți tineri sau mai în vârstă, speriați, convinși că li se oprește inima – iar investigațiile cardiace ies, de multe ori, normale. În alte situații, însă, simptomele sunt minimalizate, puse pe seama anxietății, iar diagnosticul real este un infarct miocardic.

Diferența dintre atacul de panică și infarct nu este întotdeauna evidentă pentru pacient. Tocmai de aceea, acest subiect este extrem de important – pentru liniște, dar și pentru siguranță.

De ce sunt atât de ușor de confundat?

Atât atacul de panică, cât și infarctul pot debuta brusc și pot avea simptome intense, alarmante. Organismul reacționează puternic în ambele situații, iar creierul interpretează rapid senzațiile ca fiind o amenințare vitală.

Problema apare atunci când:

  • un infarct este ignorat pentru că „pare un atac de panică”
  • sau când atacuri repetate de panică trimit pacientul de nenumărate ori la urgență, fără un diagnostic clar

Ce este atacul de panică?

Atacul de panică este o reacție bruscă de anxietate intensă, apărută fără un pericol real imediat. Este frecvent întâlnit la persoane stresate, anxioase, suprasolicitate emoțional, dar poate apărea și „din senin”.

Simptome frecvente ale atacului de panică:

  • palpitații (bătăi rapide ale inimii)
  • senzație de lipsă de aer
  • presiune sau disconfort în piept
  • amețeală, senzație de leșin
  • transpirații, tremur
  • senzație de moarte iminentă
  • frică intensă, greu de controlat

Un atac de panică durează, de obicei, 10–30 de minute, apoi se ameliorează spontan. Investigațiile cardiace sunt normale.

Ce este infarctul miocardic?

Infarctul apare atunci când un vas de sânge care hrănește inima se blochează, iar o parte din mușchiul cardiac nu mai primește oxigen. Este o urgență medicală majoră.

Simptome tipice de infarct:

  • durere toracică apăsătoare, constrictivă („ca o gheară”, „ca o greutate”)
  • durerea iradiază în brațul stâng, umăr, spate, gât sau mandibulă
  • senzație de lipsă de aer
  • greață, vărsături
  • transpirații reci
  • stare generală foarte proastă

Spre deosebire de atacul de panică, durerea de infarct nu cedează rapid, nu se ameliorează prin liniștire și poate dura zeci de minute sau ore.

Diferențe cheie între atacul de panică și infarct

🔹 Debut

  • Atac de panică: brusc, adesea în repaus sau în context emoțional
  • Infarct: frecvent la efort, stres fizic sau emoțional intens

🔹 Durerea

  • Atac de panică: disconfort variabil, adesea ascuțit sau difuz
  • Infarct: durere intensă, apăsătoare, persistentă

🔹 Durata

  • Atac de panică: limitată, cu remiterea simptomelor
  • Infarct: progresivă, persistentă

🔹 Răspunsul la calmare

  • Atac de panică: se ameliorează parțial prin respirație, liniștire
  • Infarct: nu se ameliorează

Cine are risc mai mare de infarct?

Este important să nu ignorăm factorii de risc cardiovascular:

  • hipertensiune arterială
  • diabet zaharat
  • colesterol crescut
  • fumat
  • obezitate
  • sedentarism
  • istoric familial de boli cardiace

La pacienții cu astfel de factori, orice durere toracică trebuie evaluată cardiologic, chiar dacă seamănă cu un atac de panică.

Greșeala frecventă: „E doar anxietate”

Una dintre cele mai periculoase erori este autodiagnosticarea.
Am întâlnit pacienți care au pus durerea pe seama stresului și au ajuns târziu la medic – uneori prea târziu.

👉 Mai bine o alarmă falsă decât un infarct ignorat.

Când trebuie să mergi de urgență la medic?

Mergi imediat la urgență sau la cardiolog dacă:

  • durerea toracică este intensă și persistentă
  • apare în repaus sau la efort minim
  • este asociată cu transpirații reci, greață, amețeală
  • ai factori de risc cardiovascular
  • este prima astfel de experiență din viața ta

Rolul consultului cardiologic

Un consult cardiologic complet (EKG, ecografie cardiacă, analize, test de efort – când este indicat) poate:

  • exclude o boală cardiacă gravă
  • oferi liniște pacientului anxios
  • preveni complicații majore
  • face diferența între o problemă emoțională și una cardiacă reală

Mesajul meu, ca medic cardiolog

Inima reacționează atât la stres emoțional, cât și la boală. Simptomele pot semăna, dar consecințele sunt complet diferite.

Dacă ai dureri în piept, palpitații sau senzația că „ceva nu e în regulă cu inima ta”, nu ignora și nu ghici.
🔹 Un consult cardiologic poate salva vieți. 📍 Dacă vrei o evaluare clară, corectă și empatică, te aștept la cabinet.

Programează-te acum și ai grijă de inima ta!

Distribuie

Ai o întrebare despre sănătatea inimii tale?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *