Ce spune medicul cardiolog despre lipsa mișcării și bolile cardiovasculare
Sedentarismul este una dintre cele mai frecvente și subestimate cauze ale bolilor cardiovasculare moderne. Deși mulți pacienți nu fumează și nu au valori foarte mari ale colesterolului, sedentarismul afectează inima în mod constant și profund, uneori mai mult decât alți factori de risc clasici.
Ca medic cardiolog, observ zilnic la cabinet persoane aparent „sănătoase”, dar cu un stil de viață predominant sedentar, care ajung să dezvolte hipertensiune arterială, boală coronariană sau chiar insuficiență cardiacă.
Lipsa mișcării acționează lent, progresiv și adesea fără simptome evidente până în stadii avansate, motiv pentru care sedentarismul este numit pe bună dreptate „ucigașul tăcut” al sănătății cardiovasculare.
În acest articol vei afla cum și de ce sedentarismul afectează inima, de ce crește riscul cardiovascular și ce poți face concret pentru a preveni complicații grave precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Ce înseamnă sedentarismul din punct de vedere medical

Sedentarismul nu înseamnă doar lipsa sportului organizat. Din punct de vedere medical, o persoană este considerată sedentară atunci când:
- petrece majoritatea timpului stând pe scaun (birou, mașină, canapea);
- are puțină sau deloc activitate fizică moderată;
- nu atinge minimumul recomandat de mișcare zilnică.
Chiar dacă mergi ocazional la sală, dar petreci 8–10 ore pe zi pe scaun, efectele unui stil de viață sedentar persistă, iar în timp sedentarismul afectează inima prin mecanisme lente, dar constante.
Cum și de ce sedentarismul afectează inima
Inima este un mușchi care are nevoie de antrenament regulat. Atunci când activitatea fizică lipsește, apar modificări fiziologice importante:
- scade capacitatea de pompare a inimii;
- frecvența cardiacă de repaus crește;
- vasele de sânge își pierd elasticitatea;
- apare disfuncția endotelială;
- circulația periferică se deteriorează.
Toate aceste modificări favorizează ateroscleroza și cresc semnificativ riscul de boală coronariană și infarct miocardic. Practic, sedentarismul afectează inima prin slăbirea progresivă a funcției cardiovasculare.
Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că lipsa activității fizice regulate crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare, sedentarismul fiind unul dintre principalii factori de risc pentru sănătatea inimii.
Sedentarismul și hipertensiunea arterială
Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unei tensiuni arteriale normale. În schimb, sedentarismul favorizează apariția hipertensiunii arteriale prin mecanisme bine cunoscute:
- crește rezistența vasculară periferică;
- favorizează rigidizarea arterelor;
- determină creșteri persistente ale tensiunii arteriale.
Mulți pacienți sedentari ajung să necesite tratament antihipertensiv mai devreme și în doze mai mari comparativ cu persoanele active, chiar și în absența altor factori de risc evidenți.
Sedentarismul, metabolismul și riscul cardiovascular
Lipsa mișcării influențează profund metabolismul și este strâns legată de apariția sindromului metabolic. Sedentarismul:
- crește rezistența la insulină;
- favorizează diabetul zaharat de tip 2;
- crește nivelul trigliceridelor;
- scade colesterolul HDL („colesterolul bun”).
Acest cumul de factori reprezintă sindromul metabolic, o condiție strâns legată de bolile cardiovasculare și mortalitatea crescută.
Sedentarismul și riscul de infarct miocardic
Numeroase studii arată că un stil de viață sedentar crește semnificativ riscul de infarct miocardic, iar persoanele care nu fac mișcare regulată pot avea un risc de infarct miocardic cu până la 50% mai mare față de cele active.

Mai îngrijorător este faptul că:
- infarctul apare la vârste mai tinere;
- formele sunt adesea mai severe;
- recuperarea este mai dificilă;
- complicațiile sunt mai frecvente.
Chiar și în absența fumatului sau a colesterolului crescut, sedentarismul singur este suficient pentru a crește semnificativ riscul de evenimente cardiace majore.
Sedentarismul și sănătatea vaselor de sânge
Mișcarea stimulează producția de oxid nitric, o substanță esențială pentru sănătatea vaselor de sânge. În lipsa activității fizice:
- arterele se îngustează mai ușor;
- fluxul sanguin scade;
- riscul de tromboză crește;
- circulația cerebrală poate fi afectată.
Aceste modificări pot duce la accident vascular cerebral sau boală arterială periferică.
Câtă mișcare este necesară pentru o inimă sănătoasă
Recomandările cardiologice actuale sunt clare:
- minimum 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată;
- sau 30 de minute de mers alert, de 5 ori pe săptămână.


Nu este nevoie de sport de performanță. Mersul pe jos, ciclismul ușor, înotul sau exercițiile simple efectuate acasă sunt suficiente pentru beneficii cardiovasculare reale.
👉 Consistența este mai importantă decât intensitatea.
Ce se întâmplă cu inima când începi să faci mișcare
Beneficiile apar adesea mai repede decât se așteaptă pacienții:
- scade tensiunea arterială;
- pulsul de repaus se reduce;
- crește capacitatea de efort;
- scade inflamația sistemică;
- se reduce riscul de infarct și AVC.
Mulți pacienți observă îmbunătățiri semnificative după doar câteva săptămâni de activitate fizică regulată.
Când este indicat un consult cardiologic preventiv
Recomand un consult cardiologic dacă:
- ai un stil de viață sedentar;
- obosești ușor la efort;
- ai dureri toracice sau palpitații;
- ai tensiune arterială crescută;
- ai antecedente familiale de boli cardiovasculare;
Un control complet poate include EKG (electrocardiograma), ecografie cardiaca, test de efort și evaluarea riscului cardiovascular global. Un control efectuat la timp poate preveni evenimente grave.
Sedentarismul – un risc real, dar prevenibil
Sedentarismul este un factor de risc cardiovascular major, dar complet modificabil. Prin mișcare regulată, evaluare cardiologică periodică și schimbări simple ale stilului de viață, riscul poate fi redus semnificativ.
Ca medic cardiolog, recomand pacienților să nu amâne această schimbare. Inima ta are nevoie de mișcare, nu de repaus permanent.
